Serghei Narîșkin, directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei, a afirmat joi, după discuția telefonică dintre Trump și Putin pe tema unui posibil acord de pace în Ucraina, că România ar putea fi interesată să revendice teritorii ucrainene. Narîșkin reiterează ideea promovata de propaganda rusă, conform căreia Ucraina nu ar trebui să existe ca stat și susține că „prăbușirea sa este inevitabilă”.
Într-un răspuns pentru Antena3.ro, oficiali români au precizat că aceste declarații reprezintă „o capcană” și că răspunsul ar trebui să fie un „nu!” ferm.
Narîșkin discută despre posibilitatea unor discuții privind teritoriile Ucrainei, subliniind „prăbușirea inevitabilă” a acestui stat și afirmând că Polonia „urmărește cu atenție” situația din Liov, în timp ce „partea din teritoriul Basarabiei și Bucovinei de Nord continuă să fie de interes pentru România”.
Aceste comentarii au fost făcute joi, în cadrul unui eveniment intitulat „De la Harkov la Ujgorod: istoria conflictelor și compromisurilor teritoriale”, conform TASS.
Narîșkin, șeful spionajului rus și președinte al Societății Istorice Ruse, susține că Ucraina s-a format de fapt în perioada sovietică „din pământurile mai multor state vecine, anexate bazei teritoriale istorice rusești”, iar în contextul actual, „pretutindeni, mai ales în Europa de Est, au existat declarații conform cărora, din cauza prăbușirii inevitabile a Ucrainei, pământurile acesteia vor merge către țările vecine”.
Narîșkin, precum Călin Georgescu
Discursul revizionist al lui Narîșkin susține revendicările politicienilor extremiști din Europa. În România, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă au cerut teritorii ucrainene, iar în Bulgaria, liderii partidului extremist „Renașterea” au revendicat Macedonia și sudul Basarabiei.
„Aceste discuții sunt în mare parte generate de viața însăși. Tot mai mulți oameni cu adevărat gânditori și educați sunt atrași în orbita discuției despre viitoarele granițe ale unui număr de state din Europa de Est”, a spus președintele RIO. „În același timp, mi se pare că un sistem cuprinzător de opinii asupra acestei probleme ar trebui să includă o analiză istorică precisă, ținând cont de procesele și teritoriile adiacente ale Ucrainei”, a adăugat Narîșkin.
„Astfel, istoria formării granițelor în Europa de Est lasă un spațiu larg pentru discuții științifice, ale căror concluzii pot fi solicitate în dezvoltarea ulterioară a deciziilor juridice internaționale”, a conchis directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei.
Narîșkin a abordat și pretențiile Ungariei asupra Transcarpatiei, teritoriu din Ucraina.
„Transcarpatia făcea parte din Regatul Ungar din secolul al XI-lea. Conducerea sovietică nu a adus acolo populația maghiară, ci a anexat teritoriul împreună cu oamenii care au locuit aceste meleaguri”, a mai spus acesta.
Anul trecut, Dmitri Medvedev, fostul președinte rus și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a prezentat o hartă cu teritoriile Ucrainei care ar urma să fie alipite Rusiei sau altor state din regiune. Harta prezenta un scenariu în care Ucraina ar rămâne doar cu capitala, iar restul teritoriilor ar fi cedate țărilor vecine. Moscova ar controla o parte din orașele ucrainene, estul, sudul și întreaga coastă a Mării Negre.
Medvedev a declarat că „spațiul geostrategic” al Rusiei nu poate fi împărțit cu Ucraina și că orice încercare de a schimba acest lucru va eșua.
