Peste 130 de cereri au fost depuse la curțile de apel din România între 8 și 17 aprilie, prin care se solicita anularea sau suspendarea deciziei Curții Constituționale a României (CCR) privind anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.
Conform publicației HotNews.ro, un site intitulat „Turul 2 Înapoi” oferă instrucțiuni detaliate pentru cei care doresc să acționeze în judecată CCR. Site-ul conține și un link către contul de TikTok al Lăcrămioarei Axinte, fostă judecătoare la Tribunalul Botoșani, care explică procesul de plată a taxei judiciare de timbru.
Pe TikTok, Lăcrămioara Axinte a postat un video în care îi învăța pe utilizatori cum să plătească taxa pe platforma Ghiseul.ro, oferind instrucțiuni clare prin intermediul telefonului mobil. Acest video a fost distribuit în aceeași zi pe site-ul https://anulareccr.vercel.app, care includea și pașii pentru inițierea procesului de chemare în judecată a CCR. Utilizatorii erau ghidați să completeze cererea, să atașeze documentele necesare, inclusiv dovezile de plată a taxelor, și să respecte termenul limită pentru depunerea cererilor.
90 de cereri într-o singură zi
În doar două zile de la publicarea instrucțiunilor, registraturile curților de apel din România au primit o cantitate semnificativă de cereri. De exemplu, pe 10 aprilie, au fost înregistrate 90 de cereri identice, în care se solicita anularea deciziei CCR.
Cel puțin șase familii au depus simultan cereri în diferite instanțe, iar Curtea de Apel București a primit 30 de cereri, toate respinse de judecători pe motiv de lipsă de competență. Aceste hotărâri au fost deja contestate de petenți.
În continuare, 12 cereri au fost respinse de alte curți de apel, iar unele dosare sunt încă pe rolul instanțelor. La Curtea de Apel Ploiești, însă, judecătorul Alexandru Vasile a decis suspendarea efectelor deciziei CCR privind anularea alegerilor, până la soluționarea definitivă a dosarului. Acesta a fost un caz rar de admitere a unei cereri de suspendare a unei hotărâri a CCR.
Unde au fost depuse contestațiile
Distribuția cererilor pe curțile de apel din țară este următoarea:
- Curtea de Apel București – 30 de cereri
- Curtea de Apel Iași – 15 cereri
- Curtea de Apel Suceava – 15 cereri
- Curtea de Apel Cluj – 16 cereri
- Curtea de Apel Alba Iulia – 11 cereri
- Curtea de Apel Ploiești – 11 cereri
- Curtea de Apel Bacău – 8 cereri
- Curtea de Apel Târgu Mureș – 7 cereri
- Curtea de Apel Pitești – 7 cereri
- Curtea de Apel Craiova – 7 cereri
- Curtea de Apel Galați – 5 cereri
- Curtea de Apel Constanța – 5 cereri
- Curtea de Apel Timișoara – 4 cereri
- Curtea de Apel Oradea – 2 cereri
Informațiile despre această creștere rapidă a cererilor au fost inițial semnalate pe Facebook de un cadru didactic de la UBB Cluj-Napoca și în newsletterul fostei jurnaliste Bianca Oanea.
Pe de altă parte, la Curtea de Apel Ploiești, judecătorul Alexandru Vasile a luat joi decizia de a suspenda efectele hotărârii CCR, o decizie care poate fi contestată în termen de cinci zile de la pronunțare, iar apelul va fi judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a anunțat că a depus recurs împotriva acestei decizii.
În acest context, Cristi Dănileț, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a afirmat într-o postare pe Facebook că dosarele au fost direcționate către un judecător anume, într-un mod care ar fi eludat sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor. Potrivit lui Dănileț, mai multe cereri similare au fost depuse în aceeași zi la Curtea de Apel Ploiești, iar dosarele au fost înregistrate succesiv, de la nr. 292 la nr. 304, pentru a ajunge la un anumit judecător.
