Într-un interviu publicat miercuri de ziarul german Die Zeit, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat că „Occidentul, așa cum îl știam noi, nu mai există”. Această afirmație a fost făcută în contextul tensiunilor tot mai mari dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, care au apărut odată cu alegerea lui Donald Trump în funcția de președinte. Din această cauză, Uniunea se vede nevoită să își caute noi aliați și să stabilească parteneriate alternative. Deși nu a menționat în mod direct numele liderului american, Ursula von der Leyen a făcut referire critică la direcția adoptată de administrația acestuia și a accentuat că pe continentul european nu există „prietenași” care dictează regulile.
„Europa este încă un proiect al păcii. Nu avem prietenași sau oligarhi care să facă regulile. Nu ne invadăm vecinii și nici nu îi pedepsim”, a spus ea în cadrul interviului acordat publicației din Germania.
Relațiile transatlantice au trecut prin „schimbări istorice” de la alegerea lui Donald Trump, potrivit Ursulei von der Leyen. Deși a evitat să formuleze o critică deschisă, a subliniat că tranziția a fost semnificativă.
„Schimbările au fost istorice. (…) Ceea ce noi am perceput ca fiind o ordine mondială devine o dezordine mondială, declanșată de lupta de putere dintre China și SUA, dar și de ambițiile imperialiste ale lui Putin. De aceea avem nevoie de o altă Uniune Europeană, una nouă, care a pregătită să se confrunte cu lumea mare și să joace un rol activ în modelarea acestei noi ordini mondiale”, a afirmat președinta Comisiei.
Șefa CE – „o atlantic-istă”
Von der Leyen a subliniat faptul că se consideră „o bună prietenă” a Statelor Unite și „o atlantic-istă convinsă”, precizând că relația dintre UE și SUA continuă să fie solidă, chiar dacă Donald Trump a criticat sistemul multilateral, a inițiat politici comerciale controversate, a emis amenințări și a adoptat o atitudine ambiguă față de Rusia.
În ceea ce privește întrebarea dacă America mai poate fi considerată o prietenă, un fost partener sau un adversar, von der Leyen a declarat că nu vrea să folosească „astfel de clasificări”, dar a recunoscut că relația bilaterală a devenit „complicată”. În plus, ea a transmis că nu se aliniază pozițiilor promovate de administrația americană.
„Europa este încă un proiect al păcii. Nu avem prietenași sau oligarhi care să facă regulile. Nu ne invadăm vecinii și nici nu îi pedepsim. Din contră, 12 țări sunt pe lista de așteptare pentru a deveni membre UE. Adică 150 de milioane de oameni. În Europa, copiii pot merge la școli bune, indiferent de cât de bogați sunt părinții lor. Dezbateri controversate sunt permise în universitățile noastre. Acestea sunt valori care trebuie apărate și care arată că Europa e mai mult de o uniune, e casa noastră”.
Ea a sprijinit abordarea Uniunii în privința reglementării companiilor digitale americane, în ciuda presiunilor și avertismentelor venite din partea SUA, inclusiv celor legate de protecția nucleară.
Cu toate acestea, păstrând o poziție echilibrată, von der Leyen a adus aprecieri Statelor Unite și a reiterat importanța colaborării transatlantice, dar în același timp a încurajat statele membre să își dezvolte capacitățile de producție și achiziție în interiorul Europei, mai ales în domeniul apărării.
De la începutul războiului comercial inițiat de Donald Trump, președinta Comisiei Europene a menținut contacte constante cu lideri și oficiali din țări precum Norvegia, Islanda, Canada, Noua Zeelandă, Singapore și Emiratele Arabe Unite. De asemenea, a discutat și cu premierul chinez Li Qiang, alimentând astfel ideea că relațiile dintre Uniunea Europeană și China ar putea intra într-o nouă etapă, mai puțin tensionată.
„Azi, rețeaua noastră de prieteni se întinde pe tot globul, cum se vede clar în dezbaterea privind tarifele. Am aceste conversații 24 de ore pe zi. Toată lumea vrea să facă mai mult comerț cu UE. Nu e vorba doar de legături economice. E vorba despre stabilitarea unor reguli comune și despre predictibilitate. Europa e cunoscută pentru predictibilitatea ei și pe faptul că partenerii se pot baza pe cuvântul dat”, a subliniat von der Leyen.
În legătură cu tema securității, lidera Comisiei Europene a atras atenția că, deși „Putin se oprește din când în când, nu există nicio limită pentru ambițiile sale imperiale”.
„Obiectivul lui Putin a fost să cucerească Kievul în trei zile și toată Ucraina în trei săptămâni. A eșuat total. Una dintre justificările comportamentului său a fost că NATO a devenit prea puternică. Ceea ce a reușit însă a fost că și Finlanda și Suedia s-au alăturat NATO. La începutul războiului, Ucraina era o țară care aproape că nu avea arme. Azi, e impresionant să vedem nu doar că Ucraina e bine echipată și are și trupe experimentate, dar a reușit să clădească o industrie de Apărare eficientă. Asta arată că a reușit să se apere cu curaj cu ajutprul prietenilor ei. Și este extrem de important să rămânem alături de Ucraina, deoarece încă de la început, Putin a mizat pe faptul că sprijinul pentru Ucraina se va prăbuși. De fapt, s-a întâmplat opusul”, a afirmat ea.
Întrebată dacă Statele Unite continuă să ofere Uniunii Europene protecția nucleară și dacă articolul 5 din Tratatul NATO rămâne aplicabil, Ursula von der Leyen a răspuns: „da, așa cred”.
