Moldovenii se pregătesc să voteze duminică în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, un scrutin decisiv pentru viitorul orientării strategice a țării, aflată la intersecția influențelor occidentale și rusești. Acest vot ar putea decide dacă Republica Moldova continuă drumul spre integrarea europeană sau dacă se întoarce în sfera de influență a Kremlinului.
Maia Sandu, actualul președinte pro-european, candidează pentru un nou mandat, dorind să consolideze apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Această candidatură survine în contextul războiului din Ucraina, care a pus presiune pe securitatea și politica externă a Moldovei. În primul tur de scrutin, Sandu a obținut 42% din voturi, însă scrutinul a fost marcat de acuzații de corupție și intervenție străină, care au ridicat îngrijorări cu privire la integritatea alegerilor. Sandu a descris aceste acțiuni ca fiind un „atac fără precedent” asupra democrației moldovenești.
Adversarul său, Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor pro-rus, a obținut un sprijin neașteptat de 26% în primul tur, deși inițial era cotat cu mult mai puțin în sondaje. Analiștii cred că acest rezultat surprinzător ar putea fi legat de influența politică și financiară exercitată din exterior, în special de Kremlin, care dorește să mențină Moldova în sfera sa de influență.
Rusia dă „bani murdari”
Valeriu Pașa, analist și director al WatchDog.MD, a subliniat, pentru CNN, că rezultatul acestor alegeri va reflecta „dacă cetățenii sunt cei care aleg președintele sau dacă vor câștiga forțele susținute de bani murdari proveniți din Rusia.”
De asemenea, Maia Sandu l-a acuzat pe Stoianoglo de a fi un „cal troian” al Kremlinului, avertizând că, dacă ar câștiga, ar facilita influența Moscovei asupra Chișinăului.
Un alt element important al acestor alegeri este acțiunea oligarhului Ilan Șor, cunoscut pentru legăturile sale cu Rusia, care, potrivit acuzațiilor, a oferit bani pentru a influența votul în favoarea lui Stoianoglo și pentru a împiedica adoptarea unui referendum pro-european. Sandu a afirmat că aproximativ 300.000 de alegători, adică 10% din populație, ar fi fost vizați de această schemă de cumpărare a voturilor. Kremlinul și Ilan Șor au negat orice implicare, însă autoritățile moldovenești avertizează că și turul al doilea ar putea fi afectat de astfel de tentative de influențare externă.
Primul tur a evidențiat nu doar o rezistență față de influențele externe, dar și o opoziție internă reală față de Maia Sandu, care s-a confruntat în timpul mandatului său cu o serie de crize dificile. Astfel, alegerile de duminică sunt decisive pentru viitorul Republicii Moldova și ar putea marca o nouă etapă în drumul său fie către Europa, fie înapoi spre orbita rusă.
„Mai întâi a fost pandemia Covid-19, apoi a fost războiul Rusiei în Ucraina, apoi a fost criza gazului”, a declarat pentru CNN Maksim Samorukov, membru al Carnegie Russia Eurasia Center.
