Nicușor Dan, aproape sigur viitorul președinte al României, va avea un rol decisiv în numirea premierului, a șefilor serviciilor secrete și a altor instituții-cheie ale statului
Nicușor Dan, a cărui victorie în alegerile prezidențiale de duminică este considerată iminentă, va beneficia de prerogative semnificative în desemnarea conducerii unor instituții-cheie: de la Guvern, la servicii secrete și parchete, până la Curtea Constituțională și reprezentarea externă a României.
Potrivit unei analize News.ro, viitorul șef al statului va putea propune un nou premier, va avea un cuvânt decisiv în numirea șefilor serviciilor de informații și a procurorilor-șefi, și va influența componența Curții Constituționale. În plan extern, va deveni reprezentantul României în Consiliul European, într-un moment geopolitic marcat de războiul din Ucraina.
Un președinte cu o majoritate parlamentară favorabilă
Alegerile din 18 mai oferă noului președinte un avantaj politic rar întâlnit: o majoritate parlamentară favorabilă chiar de la începutul mandatului. Spre deosebire de predecesori, acesta nu va trebui să forțeze căderea unui guvern sau să negocieze în culise pentru a-și impune un partener la Palatul Victoria.
Favorit pentru funcția de prim-ministru este liberalul Ilie Bolojan, actual președinte interimar al României. Acesta ar putea beneficia de sprijinul unei coaliții largi, formată din PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale.
Ultimul precedent de acest tip datează din 1996, când Emil Constantinescu l-a desemnat premier pe Victor Ciorbea, sprijinit de coaliția CDR.
Numiri decisive la Curtea Constituțională
Una dintre primele mize pentru viitorul președinte va fi desemnarea unui judecător la CCR, în contextul expirării mandatului Liviei Stanciu, numită în 2016 de Klaus Iohannis. Alte două locuri vor fi ocupate de Parlament, dominat de aceeași majoritate politică. În total, o treime din componența Curții va fi reînnoită, iar ulterior va fi ales și un nou președinte, întrucât mandatul lui Marian Enache se încheie în iunie.
Serviciile secrete, în atenția Cotroceniului
Pozițiile de conducere ale SRI, SIE și SPP vor intra, de asemenea, în sfera de decizie a noului președinte. Funcția de director al SRI este vacantă din vara lui 2023, după demisia lui Eduard Hellvig, care afirma: „Pietrificarea în funcţie nu este bună”.
În cazul SIE, actualul director Gabriel Vlase este contestat, în special după ce, potrivit G4Media, a fost surprins la Marele Premiu de Formula 1 de la Abu Dhabi în timp ce CCR anula alegerile prezidențiale din cauza interferențelor străine. Comisia parlamentară a explicat că deplasarea a fost „o misiune externă”, însă PSD ar dori schimbarea lui Vlase și revendică funcția în negocierile pentru conducerea SRI, susțin surse politice citate de News.ro.
Și SPP-ul este vizat, după ce Lucian Pahonțu, aflat în funcție din 2005, a trecut în rezervă, dar a rămas la conducerea serviciului.
Deocamdată, „Nicuşor Dan nu au vehiculat nume pentru conducerea serviciilor secrete, în ciuda insistenţelor presei”, se arată în analiza News.ro.
Procurorii-șefi: DNA, DIICOT și Parchetul General
Mandatele actualilor procurori-șefi expiră în martie 2026, însă legea permite înlocuirea lor mai devreme, așa cum s-a întâmplat în cazul Laurei Codruța Kövesi. Totuși, Nicușor Dan a declarat că va aștepta finalul mandatelor:
„Pot să rămână până în primăvara anului viitor, timp în care voi face evaluarea întregului sistem de justiţie, şi penală, şi civilă”.
România în UE și NATO, în contextul războiului din Ucraina
Pe plan extern, noul președinte va reprezenta România în Consiliul European. În contextul războiului din Ucraina, Nicușor Dan a promis că țara va continua să sprijine Kievul financiar și militar. Este considerat un pro-european convins, cu relații apropiate cu Franța, unde a obținut titlul de doctor la Sorbona.
„Va trebui să alegem între SUA şi UE? Nu!”, declara Nicușor Dan după instalarea lui Donald Trump la Casa Albă, într-un interviu citat în analiză.



