Ministrul apărării din Germania, Boris Pistorius, a declarat marți că discuțiile purtate de unele state europene, în special Germania și Regatul Unit, privind o posibilă misiune în Groenlanda nu vizează desfășurarea de trupe pe teritoriul autonom danez, ci activități precum supravegherea, patrularea, recunoașterea și desfășurarea de manevre, potrivit EFE.
„Ținând cont de dimensiunea insulei Groenlanda și de populația sa foarte redusă de 55.000 de locuitori, dintre care între 25.000 și 30.000 trăiesc în Nuuk, este clar că nu vorbim despre o regiune normală, despre un teritoriu normal. Aceasta înseamnă că doar cu prezența trupelor nu se poate asigura o protecție completă acolo”, a spus el într-o conferință de presă comună cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas.
Groenlanda are o suprafață de 2,1 milioane de kilometri pătrați, dintre care aproximativ 80% sunt permanent acoperiți de gheață.
În acest context, Pistorius a explicat că „este vorba de supraveghere, patrule, a vedea ce se întâmplă sub apă, pe apă și în aer, despre recunoaștere și, de asemenea, despre antrenamente regulate in situ pentru a demonstra (SUA) că suntem prezenți”.
Declarațiile lui Trump au pus pe jar UE
Oficialul german a evidențiat caracterul urgent al unei astfel de misiuni, având în vedere declarațiile președintelui american Donald Trump, care a invocat intenția de a prelua insula arctică „de voie sau cu forța”, motivând că Groenlanda nu ar fi suficient de protejată în fața Chinei și a Rusiei.
Pistorius a apreciat că instituirea unei operațiuni denumite „Santinela Arctică” în jurul Groenlandei, după modelul „Sentinela Estică” a NATO destinată apărării flancului estic al alianței, ar necesita desfășurarea acesteia sub egida Alianței Nord-Atlantice și, pe lângă timp, nu ar putea fi pregătită „nici în patru săptămâni, nici în următoarele trei luni”.
Ministrul a arătat că Europa nu dispune de un asemenea interval de timp și a subliniat că o eventuală intervenție a Statelor Unite pentru preluarea controlului asupra Groenlandei „ar fi o situație cu adevărat fără precedent în istoria NATO și în istoria oricărei alianțe de apărare din lume”.
El a mai menționat că, în cadrul grupului restrâns care poartă consultări împreună cu Danemarca, se consideră necesare „câteva semnale în plus, chiar înainte, și, cu siguranță, întotdeauna în coordonare cu americanii”.
Groenlanda, parte NATO
Potrivit acestuia, obiectivul este „să le fie clar americanilor” că aliații europeni privesc „Groenlanda ca parte a NATO” și să se consolideze ideea că protecția acesteia „este o sarcină a Alianței și, prin urmare, a aliaților săi”.
În același timp, oficialul german a precizat că se dorește „să documentăm acest lucru și să continuăm să lucrăm la scenarii de exerciții, în desfășurări, în vizite la porturi, în zboruri de supraveghere, dar în coordonare sau, ideal, cu participarea forțelor armate americane”.
Boris Pistorius a mai arătat că securitatea Groenlandei și a regiunii arctice nu reprezintă doar un interes al Statelor Unite, ci unul comun al NATO și, în general, al Europei.
El a evidențiat importanța strategică a rutei Atlanticului de Nord pentru transportul dintre America și Europa și pentru relațiile dintre cele două continente, adăugând că este prea devreme pentru a anticipa cu exactitate evoluțiile viitoare.
La rândul său, Kaja Kallas a declarat că Uniunea Europeană analizează în prezent instrumentele de care dispune pentru a reacționa în eventualitatea unei acțiuni ostile din partea Statelor Unite împotriva unui stat membru al Uniunii și al NATO, precum Danemarca, însă a apreciat că astfel de discuții nu ar trebui purtate în spațiul public.
