CAB (Curtea de Apel București) a publicat miercuri seară motivarea hotărârii prin care, la 31 decembrie, a fost respinsă cererea depusă de Călin Georgescu privind anularea alegerilor prezidențiale.
Judecătoarea Cristina Ardeleanu a argumentat că Biroul Electoral Central a acționat conform deciziei Curții Constituționale din 6 decembrie, care a anulat alegerile. Aceasta a subliniat că deciziile CCR sunt definitive și obligatorii, astfel încât nu pot fi contestate în instanță.
De asemenea, s-a precizat că, prin decizia de anulare a alegerilor, BEC nu a încălcat drepturi constituționale precum dreptul de vot sau cel de a fi ales. Judecătoarea a mai adăugat că, după decizia CCR, Guvernul nu mai avea baza legală pentru a stabili data turului al doilea al alegerilor.
Georgescu cere anularea deciziilor BEC
Călin Georgescu și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central și alte instituții, cerând anularea deciziilor BEC care au dispus reluarea alegerilor de la început, conform hotărârii CCR.
„Procedând la analiza legalității deciziilor emise de Biroul Electoral prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele: Cu titlu prealabil, Curtea subliniază că obiectul prezentei cauze îl constituie strict cenzurarea legalității deciziilor emise de Biroul Electoral Central, astfel încât analiza se va realiza în limita criticilor care privesc aceste acte administrative. Din această perspectivă, criticile formulate de contestatori cu privire la modalitatea în care CCR a pronunțat Hotărârea nr. 32/06.12.2024 prin care a dispus anularea procesului electoral cu privire la alegerea președintelui României din anul 2024 și la consecințele pe care pronunțarea acestei decizii le-ar avea asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor excedează prezentei cauze și nu pot fi analizate în acest cadru procesual. Curtea reamintește cu această ocazie că Hotărârea Curții Constituționale a României nr. 32/06.12.2024 este definitiv și general obligatorie, iar analiza în prezenta cauză se va realiza cu luarea în considerare a acestei împrejurări”, se arată în motivare.
Totodată, instanța a considerat că publicarea deciziilor BEC pe site-ul instituției era suficientă, nefiind obligatorie publicarea lor în Monitorul Oficial.
„Referitor la nepublicarea deciziilor BEC nr. 230D/06.12.2024, nr. 231D/07.12.2024, nr. 232D/07.12.2024 în Monitorul Oficial, Curtea reține că, potrivit art. 17 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Biroul Electoral Central adoptă decizii și hotărâri. Potrivit art. 17 alin. (3) din același act normativ, deciziile adoptate de BEC se aduc la cunoștința publică prin afișarea pe pagina proprie de internet, iar potrivit art. 17 alin. (4) hotărârile adoptate de acesta se aduc la cunoștință publică prin afișarea pe propria pagină de internet și prin publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Făcând aplicarea în cauză a celor mai sus expuse, Curtea reține că, în cauză, publicarea în Monitorul Oficial a actelor administrative contestate nu era necesară, nefiind aplicabile dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, întrucât este vorba despre decizii adoptate de BEC ce se adresează unor destinatari strict determinați, iar nu de hotărâri. Or, în privința deciziilor, legiuitorul a prevăzut ca și modalitate unică de aducere la cunoștința publică, publicarea acestora pe pagina proprie de internet a Biroului Electoral Central, formalitate care a fost îndeplinită în cauză”, se precizează în documentul instanței.
În ceea ce privește emiterea deciziei BEC nr. 230D/06.12.2024 înainte de publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii CCR nr. 31/06.12.2024, instanța a subliniat că aceasta a fost emisă în baza comunicatului oficial al CCR, care este obligatoriu conform Constituției.
„Curtea reține, contrar susținerilor contestatorilor, că decizia nr. 230D/06.12.2024 nu a fost emisă la un moment la care hotărârea CCR nu exista, ci a fost emisă anterior redactării considerentelor soluției pronunțate. Or, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale este atașat soluției cuprinse în dispozitiv, considerentele având doar rolul de a expune motivele avute în vedere de instanța constituțională la pronunțarea soluției. În aceste condiții, Curtea constată că emiterea de către BEC a deciziei nr. 230D/06.12.2024 anterior publicării considerentelor hotărârii Curții Constituționale nu este de natură să afecteze legalitatea actului administrativ”, afirmă CAB.
În legătură cu competența BEC de a anula alegerile, instanța a explicat că măsurile adoptate au avut scopul de a pune în aplicare decizia obligatorie a CCR.
„Având în vedere rolul BEC de autoritate cu activitate temporară, constituită pentru organizarea desfășurării activității specifice perioadei electorale, cu atribuții în ceea ce privește asigurarea aplicării unitare a dispozițiilor acestui act normativ (art. 17 alin. 1 lit.a), i) art. 13 alin. 1 din Legea nr. 370/2004), Curtea constată că acesta era organul statului chemat să adopte măsurile concrete pentru punerea în aplicare a dispozițiilor obligatorii dispuse de CCR prin Hotărârea nr. 32/06.12.2024. În aceste condiții, Curtea reține că Biroul Electoral Central a emis deciziile contestate în acord cu atribuțiile ce îi sunt recunoscute prin Legea nr. 370/2004, în scopul asigurării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, în materie electorală, în acord cu exigențele impuse de Legea nr. 24/2000”, se menționează în motivare.
Astfel, Curtea a respins argumentele lui Georgescu privind încălcarea unor drepturi fundamentale prin anularea alegerilor și a considerat neîntemeiată cererea acestuia de a obliga Guvernul să stabilească programul pentru turul al doilea. Instanța a constatat că, după anularea procesului electoral de către CCR, Guvernul nu mai avea baza legală pentru astfel de acțiuni.
