Cercetătorii de la Institutul „Grigore Antipa” din Constanța au realizat un experiment remarcabil, încercând să aclimatizeze păstrăvul curcubeu, o specie obișnuită cu apele dulci de munte, în apa sărată a Mării Negre. Dacă acest proiect va avea succes, România ar putea deveni prima țară care înființează crescătorii de păstrăv în Marea Neagră, deschizând astfel noi oportunități pentru sectorul de ferme marine de pe litoral.
Peste două sute de pui de păstrăv curcubeu au fost aduși din Prahova și plasați într-un laborator specializat al Institutului de Cercetări Marine din Constanța pentru a testa posibilitatea de adaptare a acestei specii în mediul marin. Rezultatele pozitive ale acestui experiment ar putea atrage investitorii interesați de acvacultura marină și ar stimula dezvoltarea unor noi afaceri pe litoralul românesc.
„Ne așteptăm ca această creștere în apă sărată să le ofere o greutate de două kilograme, poate două kilograme și jumătate”, a declarat Victor Niță, cercetător principal INCDM Constanța.
Procesul s-ar putea încheia vara viitoare
Cercetătorii estimează că experimentul de aclimatizare a păstrăvului curcubeu în Marea Neagră va fi finalizat în vara anului viitor. Atunci, toate datele științifice rezultate vor fi disponibile pentru investitorii interesați să dezvolte ferme marine. Totuși, acest tip de investiție necesită condiții speciale, întrucât păstrăvul curcubeu este o specie de apă dulce adaptată, iar mediul marin ridică provocări specifice.a
Pentru cei care doresc să investească în astfel de ferme, costurile sunt semnificative – un hectar de luciu de apă destinat creșterii păstrăvilor în Marea Neagră poate ajunge la 50.000 de euro. Aceste sume includ, pe lângă infrastructura necesară, asigurarea condițiilor ideale de salinitate, temperatură și alimentație pentru această specie aclimatizată recent.
„Sistemul de creștere se bazează pe niște cuști ce stau ancorate în masa apei. Cușca este ancorată cu lesturi de beton, totul trebuie proiectat extrem de atent, căci trebuie ținut cont de forța valurilor și curenții”, a spus Magda Nenciu, cercetător principal INCDM Constanța.
Bulgaria și Turcia au luat fața
În regiunea Mării Negre, cele mai avansate ferme marine pentru creșterea păstrăvului se află în principal pe litoralul turcesc și în Bulgaria.
„Într-adevăr, este o resursă care poate fi valorificată. Ar trebui făcute ferme de-a lungul litoralului”, este de părere Sorin Mănăilă, președinte Federația Romfish.
România a făcut un pas important pentru dezvoltarea acvaculturii la Marea Neagră, scoțând la licitație 28 de perimetre marine, unde investitorii pot construi ferme pentru creșterea midiilor, stridiilor și peștilor. În urma licitației organizate de Apele Române, trei perimetre au fost deja închiriate: unul situat între 2 Mai și Vama Veche și alte două în zona Venus. În aceste zone, vor fi amenajate ferme dedicate creșterii păstrăvului, bibanului și doradei.
Păstrăvul, cândva o emblemă a apelor de munte din România, provine acum în proporție de 90% din acvacultură și din importuri. Totuși, anul trecut, biologii marini au reușit să aclimatizeze în Marea Neagră o specie înrudită cu păstrăvul curcubeu – păstrăvul somonat, care poate atinge o greutate de până la 3 kilograme în doar 6 luni. Acest succes le oferă specialiștilor și investitorilor încrederea că și alte specii ar putea fi adaptate pentru a fi crescute în ferme marine la Marea Neagră, contribuind astfel la diversificarea resurselor piscicole locale și reducerea importurilor.
