Vineri, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) se întrunește la Palatul Cotroceni, având pe agenda discuțiilor, printre altele, evoluția conflictului din Ucraina și impactul acestuia asupra României.
Cu o săptămână în urmă, Administrația Prezidențială anunța că președintele interimar Ilie Bolojan a stabilit convocarea acestei ședințe pentru 28 martie, ora 13:00, la Palatul Cotroceni.
Conform aceleiași surse, principalele teme aflate pe ordinea de zi sunt:
- situația actuală și perspectivele războiului din Ucraina, generat de agresiunea ilegală și nejustificată a Rusiei, precum și implicațiile asupra României;
- poziția pe care o adoptă România în cadrul negocierilor privind soluționarea conflictului dintre Rusia și Ucraina;
- raportul de activitate al instituțiilor responsabile cu securitatea națională pe parcursul anului 2024, alături de principalele obiective pentru 2025;
- analiza activității desfășurate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării în anul precedent.
„În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale”, a transmis Administrația Prezidențială.
Aceasta este prima reuniune CSAT condusă de Ilie Bolojan în calitate de președinte interimar.
Bolojan, la summitul „Coaliției Voluntarilor”: „România nu va trimite niciun militar în Ucraina”
Joi, președintele interimar Ilie Bolojan a fost primit la Palatul Elysee de președintele Franței, Emmanuel Macron, pentru a participa la summitul liderilor europeni și internaționali din cadrul „Coaliției Voluntarilor”, inițiativă dedicată susținerii Ucrainei.
Evenimentul, organizat de Macron, a reunit reprezentanți din 27 de state europene, alături de liderii Germaniei, Marii Britanii, NATO și UE, precum și de vicepreședintele Turciei, alături de oficiali din Canada și Australia. La reuniune a fost prezent și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
„România nu va trimite niciun militar în Ucraina, dar țara noastră ar putea deveni un centru logistic pentru forțele implicate, în cazul unui plan de pace în regiune”, a declarat Ilie Bolojan la Paris.
De asemenea, acesta a subliniat necesitatea pregătirii României din punct de vedere logistic pentru această eventualitate.
În cadrul discuțiilor, s-a abordat și tema unor posibile acorduri de pace între Rusia și Ucraina, fiind evidențiată importanța coordonării cu SUA.
„Această coordonare este foarte importantă, pentru că ea ține atât de ce se întâmplă până la ajungerea la un acord de pace, menținerea sancțiunilor (…) și, de asemenea, măsurile post-ajungere la un acord, măsurile asiguratorii, în aşa fel încât să existe garanţii suficient de puternice, pentru că acest acord nu este doar o fază temporară între două războaie, ci este o pace robustă, care asigură atât Ucraina, cât şi Europa”, a afirmat președintele interimar.
România, parte a monitorizării armistițiului din Marea Neagră
După summitul NATO și UE desfășurat la Paris, Ilie Bolojan a anunțat că România va contribui la monitorizarea armistițiului stabilit în zona Mării Negre.
„O zonă sigură la Marea Neagră este esențială pentru comerț și dezvoltare în regiune”, a declarat acesta.
Liderii celor 31 de state participante au apreciat implicarea Ucrainei în discuțiile de pace, însă au subliniat că Rusia nu își respectă angajamentele. Ca urmare, s-a decis continuarea sprijinului pentru Kiev și consolidarea flancului estic al NATO.
„De aproximativ o jumătate de oră s-a finalizat reuniunea pentru pace și securitate. Au participat 31 de state și reprezentanții NATO și UE. Primul punct a fost acordul de încetare a focului la Marea Neagră, acordul de 30 de zile. Țările prezente salută ajungerea la acest acord, dar constatăm că Ucraina a fost de acord ca acest acord să fie extins și terestru și aerian. Din păcate nu s-a ajuns la acest acord.
Așa cum se vede atunci când apare o probă care nu poate fi contestată, Rusia nu a acceptat aceste condiții și practic teoria că unii vor pace și unii război a fost practic infirmată. Din acest punct de vedere, țările prezente au convenit să susțină sprijinul pentru Ucraina și întărirea flancului estic”, a declarat președintele interimar Ilie Bolojan.
