Viceprimarul Sectorului 1, Iulian Hatmanu, anunțase joi, potrivit AGERPRES, că Sectorul 1 urma să intre într-o nouă etapă, marcată de reorganizarea completă a salubrității stradale. Acesta precizase că pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local din 21 iulie figura un pachet coerent de măsuri în acest domeniu.
El afirmase:
„Sectorul 1 intră într-o nouă etapă: reorganizarea completă a salubrității stradale. Luni, 21 iulie 2025, Consiliul Local Sector 1 va aproba, în ședință extraordinară, cele mai importante decizii legate de salubritatea stradală din ultimii ani. Este vorba despre un pachet coerent de măsuri care include: programul de salubrizare, noul regulament, actualizarea frecvențelor de curățenie, recunoașterea suprafețelor reale de lucru, ajustare de tarif și o înțelegere pentru a eșalona datoriile pe care le-au făcut alții”.
Conform declarațiilor sale, Sectorul 1 intra, după ani întregi de „blocaje, improvizații și lipsă de asumare”, „într-o logică de transparență, predictibilitate și profesionalism”.
Hatmanu susținuse că imaginea actuală a străzilor din Sectorul 1 nu era consecința unei lupte pentru eficiență, ci rezultatul unei strategii periculoase, cea de a nu plăti salubritatea sub pretextul reformei. El punctase:
„Ceea ce vedem astăzi pe străzile din Sectorul 1 nu este rezultatul unei lupte pentru eficiență, ci al unei strategii periculoase: aceea de a nu plăti salubritatea sub pretextul reformei. Rezultatul a fost reducerea serviciilor, tăierea operațiunilor și acumularea unor datorii care vor fi plătite acum, cu vârf și îndesat, din bugetul public. Refuzul de a plăti atunci înseamnă o notă de plată dublă azi, pe care o suportă cetățenii. Nu a fost eficiență. A fost populism scump care a dus la acumularea unor datorii de 134 de milioane de lei și pentru care vom plăti penalități de peste 100 de milioane de lei”.
El mai declarase că noua viziune implica „o schimbare radicală de abordare”, întrucât fiecare cetățean urma să poată verifica când se făcea curățenie pe strada sa, ce operațiuni erau planificate și cât costau acestea. A descris această inițiativă ca fiind „o măsură de bun-simț”, amânată ani de zile de o administrație care preferase conflictul în detrimentul construcției.
Hatmanu adăugase: „Cei care astăzi critică mizeria sunt, ironic, cei care au generat sistemul care a dus la mizerie. Nu vă așteptați să reparăm cu viteza cu care a fost stricat. Nu e ușor, dar vom reuși”.
