Se conturează posibilitatea apariției unei noi voci perturbatoare în conducerea europeană? Aceasta este întrebarea care provoacă neliniște la Bruxelles, având în vedere șansele ridicate ca George Simion, cunoscut pentru viziunile sale ultranaționaliste de extremă dreapta, să obțină funcția de președinte al României în alegerile de duminică, potrivit unui articol publicat de Politico și preluat de Rador Radio România.
Uniunea Europeană privește cu îngrijorare perspectiva ca Simion, în vârstă de 38 de ani, să se alăture liderilor Viktor Orbán și Robert Fico, considerați deja figuri care pun în dificultate sprijinul pentru Ucraina. Această posibilă aliniere apare într-un moment în care Uniunea Europeană dorește să intensifice presiunile asupra Rusiei pentru încetarea conflictului militar.
Implicațiile unei eventuale schimbări de direcție a puterii de la București
România, cu cei aproximativ 19 milioane de cetățeni ai săi și cu o poziție geostrategică importantă la Marea Neagră, a fost până acum un aliat stabil în cadrul Uniunii Europene și al NATO. În acest context, o eventuală schimbare de direcție la București ar avea implicații considerabile, mai mari decât cele produse de Ungaria sau Slovacia.
George Simion încearcă să liniștească temerile legate de o eventuală modificare a cursului politic. El afirmă că susține valorile europene și apartenența la NATO, prezentându-se mai apropiat de liderul italian Giorgia Meloni, cunoscută pentru sprijinul său față de Ucraina, decât de Orbán sau Fico. De asemenea, el susține că legăturile cu mișcarea MAGA a fostului președinte american Donald Trump au scopul de a asigura prezența militară americană în România.
„Suntem un grup eurorealist, nu eurosceptic”, a declarat Simion într-un interviu pentru Politico, subliniind că vede în piața unică europeană o oportunitate de a spori bunăstarea românilor.
Retorică anti-globalistă
Cu toate acestea, asocierile directe între Simion și Viktor Orbán par improbabile, în ciuda faptului că liderul român a recunoscut că s-a inspirat din modelul oferit de premierul ungar. Relațiile între naționaliștii români și cei maghiari sunt marcate de tensiuni vechi, generate în special de chestiunea minorității maghiare din Transilvania, fapt care menține distanțele dintre cele două tabere.
Nici aceste disensiuni nu sunt suficiente pentru a elimina complet temerile de la Bruxelles. Analiștii și funcționarii care urmăresc ascensiunea lui Simion rămân rezervați cu privire la capacitatea acestuia de a avea o influență constructivă în cadrul Uniunii Europene, așa cum a reușit Meloni în Italia. Aceștia atrag atenția asupra pozițiilor sale uneori neclare sau contradictorii.
Printre motivele invocate de sceptici se numără retorica anti-globalistă, revendicările teritoriale legate de Republica Moldova – stat candidat la aderarea la UE care se confruntă cu presiuni din partea Rusiei – și opoziția sa declarată față de sprijinul suplimentar oferit Ucrainei. Astfel de atitudini sunt percepute ca indicii ale unei conduite politice potențial destabilizatoare în interiorul blocului comunitar.
„Cred că ar fi cu siguranță o figură perturbatoare la masa Consiliului UE și, eventual, și la masa NATO”, a declarat Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO și în prezent expert în cadrul Royal United Services Institute.
Ea a remarcat că propunerea lui Simion privind neutralitatea României în conflictul dintre Rusia și Ucraina intră în contradicție cu angajamentele țării ca membru al UE și NATO.
Interdicție în Ucraina
Simion respinge vehement orice acuzație de simpatie față de Rusia. Totuși, este interzis pe teritoriul Ucrainei, fiind acuzat de promovarea unei „ideologii unioniste care neagă legitimitatea frontierei de stat a Ucrainei”. Formațiunea sa politică, Alianța pentru Unirea Românilor, este cunoscută pentru o viziune revizionistă privind o Românie extinsă, ceea ce ridică semne de întrebare privind posibile tensiuni teritoriale cu vecinii – Ucraina, Moldova și Bulgaria.
În cazul în care ar ajunge la conducerea statului, Simion ar putea lua măsuri care să afecteze grav colaborarea regională. Printre acestea se numără o eventuală retragere a României din programele de instruire NATO destinate trupelor ucrainene, blocarea punctelor de trecere a frontierei sau a transporturilor militare, dar și oprirea sprijinului logistic pentru exporturile de cereale ucrainene prin porturile românești.
Simion susține, la rândul său, că presiunile asupra Kievului au ca scop apărarea drepturilor românilor din Ucraina – un aspect pe care, potrivit acestuia, administrația condusă de Volodimir Zelenski este deschisă să îl discute.
Si Manfred Weber s-a arătat îngrijorat
Manfred Weber, președintele Partidului Popular European, a exprimat, la rândul său, îngrijorări privind ascensiunea lui Simion. Weber, al cărui partid partener din România se opune liderului AUR, a declarat că Simion reprezintă un „risc pentru lucrurile în care cred”.
De asemenea, Weber a respins comparația dintre Simion și Meloni, afirmând că liderul italian rămâne în interiorul curentului european principal în ciuda convingerilor conservatoare, în timp ce Simion „cu siguranță” nu poate fi încadrat în aceeași categorie.
Weber a adăugat că Simion ar fi colaborat cu serviciile secrete rusești. Acuzația este negată categoric de liderul român, care respinge orice întâlnire cu agenți ruși în Ucraina, cu mai bine de zece ani în urmă.
În ciuda tuturor acestor controverse, electoratul român nu pare să fie influențat în mod negativ. Simion a obținut 41% dintre voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale. Totuși, confruntarea recentă cu contracandidatul său de centru, Nicușor Dan, nu i-a adus un avantaj clar, iar ultimele date sondajelor, inclusiv cele publicate de Politico, arată că diferența dintre cei doi s-a redus la doar trei puncte procentuale în apropierea finalului campaniei.
