Jurnaliștii de la POLITICO au formulat un scenariu alarmant privind viitorul României în NATO, în cazul în care alegerile prezidențiale vor fi câștigate de Călin Georgescu, candidat independent. Alegerile de duminică, 8 decembrie, ar putea avea acest rezultat, iar posibilitatea generează confuzie în rândul Alianței.
POLITICO subliniază că, dacă Georgescu va prelua conducerea țării, NATO ar putea resimți o criză, având în vedere declarațiile sale critice față de organizație din ultimii ani. Publicația amintește că România, cu o populație de 19 milioane, este membră NATO de aproape două decenii și joacă un rol strategic prin poziționarea sa geografică, fiind vecină cu Ucraina, privind către Crimeea ocupată de Rusia, oferind sprijin militar Kievului și găzduind la Deveselu un sistem american de apărare antirachetă.
Totuși, Georgescu a criticat ferm acest sistem, numindu-l o „rușine” națională, s-a opus ajutorului militar acordat Ucrainei și a pledat pentru adoptarea unei politici externe influențate de „înțelepciunea rusă”. Cu toate acestea, candidatul afirmă că nu intenționează să scoată România din NATO. El a declarat recent că, deși susține apartenența la NATO și Uniunea Europeană, dorește ca România să adopte o poziție mai fermă în relațiile internaționale, punând accent pe interesele naționale.
Ieșirea din NATO, puțin probabilă
POLITICO subliniază însă că o eventuală retragere din NATO ar fi puțin probabilă, având în vedere lipsa unei majorități parlamentare a extremei drepte și sprijinul larg al populației pentru alianță, de 88%, conform unui sondaj recent. Totuși, în contextul sistemului politic românesc, președintele are o influență semnificativă asupra politicii externe și a conducerii armatei, iar o atitudine sceptică față de NATO ar putea crea dificultăți majore pentru Alianță.
În această situație, Georgescu ar putea adopta un model asemănător cu cel al premierului ungar Viktor Orban, devenind un potențial obstacol pentru NATO și favorizând interesele Kremlinului. O astfel de schimbare ar pune în pericol poziția României ca actor de securitate regională, în condițiile în care țara este unul dintre cei mai mari contributori la cheltuielile militare ale Alianței și un partener strategic important.
România, care zboară cu avioane F-16 și cumpără tancuri americane M1 Abrams, dezvoltă în prezent una dintre cele mai mari baze aeriene NATO la Mihail Kogălniceanu, unde modernizările planificate până în 2030 vor permite găzduirea a peste 10.000 de militari și personal civil, unii relocați din Germania.
Vor crește cheltuielile pentru apărare
În plus, România găzduiește un grup de luptă multinațional condus de Franța, la Cincu, care va crește la nivel de brigadă în anul următor. Totodată, cheltuielile pentru apărare vor crește la 3% din PIB până în 2026, în vederea modernizării armatei și înlocuirii echipamentelor vechi. Printre investiții se numără achiziția de avioane F-35, sisteme Patriot și HIMARS, precum și obuziere sud-coreene K9 Thunder.
În paralel, există planuri de dezvoltare a industriei de apărare, inclusiv construirea unei fabrici de pulbere de către Rheinmetall și posibila transformare a României într-un centru de producție pentru arme destinate piețelor din Europa, Orientul Mijlociu și Africa.
Pe lângă contribuția militară, România va organiza un exercițiu major anul viitor, „Primăvara dacică 2025”, pentru a testa mobilizarea rapidă a unei brigăzi franceze în Europa, un efort ce evidențiază angajamentul strategic al țării. În acest context, România continuă să își consolideze rolul în NATO, însă un lider sceptic ar putea altera profund acest echilibru.
