Curtea de Apel din Paris a respins miercuri solicitarea autorităților române de a-l extrăda pe prințul Paul al României, urmaș al regelui Carol al II-lea. România ceruse predarea sa pentru a-și ispăși o pedeapsă cu închisoarea într-un dosar legat de trafic de influență, în contextul unui conflict privind moștenirea regală, transmite AFP.
„Am spus întotdeauna că eu cred în justiția franceză”, a declarat Paul Philip al României, cunoscut ca Paul de România, în vârstă de 76 de ani, la încheierea deliberării.
Președintele Camerei de extrădări din cadrul Curții de Apel a subliniat că, deși autoritățile române aveau motive întemeiate pentru a emite un nou mandat de arestare, acesta era „disproporționat”. Judecătorul a menționat că hotărârea sa a vizat doar validitatea mandatului, fără a analiza fondul cauzei.
Potrivit avocatei prințului, Miriame Laichi, această decizie „pune capăt unei hărțuiri procedurale inacceptabile și își reafirmă atașamentul față de principiile fundamentale ale statului de drept”.
România emisese un nou mandat de arestare pe numele lui Paul de România în luna ianuarie.
Implicat într-o rețea de escroci
Descendent direct al regelui Carol al II-lea, una dintre ultimele figuri regale ale țării, prințul este acuzat că, începând cu 2006, a colaborat cu o rețea de escroci pentru a recupera proprietăți revendicate ca parte a moștenirii regale.
După ce regimul comunist a înlăturat familia regală în 1947, toate bunurile acesteia au fost confiscate. Cu toate acestea, disputele privind succesiunea și dreptul de proprietate continuă și în prezent, notează AFP.
În decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție din România l-a condamnat pe Paul de România la trei ani și patru luni de închisoare pentru trafic de influență și complicitate. În același dosar au fost condamnate alte 18 persoane, iar prejudiciul estimat adus statului român depășește 145 de milioane de euro. Ulterior, a fost emis un prim mandat de arestare pe numele său.
Francezii au cerut proces echitabil
În noiembrie 2023, Curtea de Apel din Paris a respins acea solicitare de extrădare, motivând că dreptul la un proces echitabil a fost încălcat din cauza neregulilor privind depunerea jurământului de către doi dintre cei trei judecători care au pronunțat sentința.
Pentru a formula o nouă cerere de predare, autoritățile române s-au sprijinit pe hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 29 iulie 2024, emisă ca urmare a unei întrebări preliminare. CJUE a considerat că decizia instanței din Paris contravine „principiului încrederii reciproce” între statele membre ale Uniunii Europene și a exercitat „un control excesiv” asupra sistemului judiciar românesc, a reamintit președintele Camerei de extrădări în timpul audierii din 11 iunie.
Procurorul general a cerut extrădarea lui Paul de România, invocând „principiul supremației justiției europene asupra dreptului național”. La rândul său, avocata Miriame Laichi a calificat cazul drept „cel mai mare scandal politic pe care l-a cunoscut o familie regală”, în contextul litigiului legat de moștenire.
Tatăl prințului, Carol Mircea Grigore, născut în 1920, a fost unul dintre fiii regelui Carol al II-lea, care a domnit în România între 1930 și 1940.
