Trecerea în Noul An este o sărbătoare universală, dar modul în care este marcată variază semnificativ de la o cultură la alta. Începând din vremuri străvechi și până în prezent, fiecare popor își păstrează tradițiile și obiceiurile specifice.
Originea sărbătorii
Sărbătorirea Anului Nou își are originile în urmă cu 6.000 de ani, în civilizația babiloniană, când noul an era întâmpinat la prima lună nouă ce urma solstițiului de iarnă. Aceasta era o perioadă de 11 zile pline de festivități variate, urmate de stabilirea unor obiective pentru anul ce venea. Un ritual remarcabil era ca regele să se izoleze timp de trei zile pentru a se purifica, după care revenea în mijlocul poporului, însoțit de ceremonii solemne menite să asigure armonia cu natura.
Tradiții moderne
Astăzi, fiecare țară aduce o notă proprie sărbătorii Anului Nou:
- Austria: În Viena, tradiția balurilor imperiale se menține vie, iar la miezul nopții răsună valsul „Dunărea albastră” și opereta „Liliacul”. Porcul, simbol al norocului, este vedeta meselor festive, fiind adesea reprezentat prin figurine din ciocolată.
- Belgia: În Liege, familiile servesc împreună choucroute (varză murată cu cârnați), iar fiecare persoană păstrează o monedă sub farfurie, în buzunar sau în mână, simbol al prosperității.
- Brazilia: Culoarea lenjeriei intime este esențială – roșul și galbenul sunt considerate norocoase. În Sao Paulo, focurile de artificii aprinse pe bulevardul Paulista la miezul nopții creează un spectacol memorabil.
- Danemarca: Aici se sparg farfurii în ușile vecinilor, crezându-se că numărul cioburilor aduce noroc familiei respective.
- Ecuador: Locuitorii confecționează și ard sperietori de ciori la miezul nopții pentru a alunga răul și a face loc fericirii.
Bucate rafinate în Franța, în Japomnia, se uită … anul
- Franța: „Le Réveillon” este o ocazie marcată de eleganță, mese rafinate, șampanie și schimb de cadouri.
- Grecia: Preparatul tradițional este „Vasilopita”, o pâine cu un bănuț ascuns în interior. Cel care găsește bănuțul în felia sa este considerat norocos.
- Irlanda: Tinerele fete pun vâsc sub pernă, sperând să își viseze viitorul partener.
- Italia: La Napoli, oamenii aruncă obiecte vechi pe fereastră, simbolizând renunțarea la trecut. Mesele includ mâncăruri despre care se crede că aduc abundență.
- Japonia: Anul Nou, numit „Oshogatsu”, este o perioadă de reînnoire. Oamenii participă la „petreceri de uitat anul” și scriu dorințe pentru viitor. Copiii primesc cadouri cu bani, numite otoshidamas.
- Mexic: Se scot bagajele afară pentru a atrage călătorii în noul an, iar figurinele de oaie, agățate de clanța ușii, simbolizează prosperitatea.
- Olanda: Revelionul este numit „Oudejaarsdag”. Focurile de artificii sunt nelipsite și luminează cerul până târziu în noapte.
- Portugalia: Locuitorii insulei Madeira mănâncă 12 smochine, fiecare reprezentând o dorință pentru anul următor.
- Rusia: Ușile și ferestrele se deschid pentru a primi Noul An, iar „apa murdară”, un amestec de votcă, suc de lămâie și apă, se bea pentru a alunga ghinionul.
- Scoția: Anul Nou, numit „Hogmanay”, este sărbătorit cu suluri de smoală aprinse, care simbolizează arderea anului vechi.
- Spania: La miezul nopții, oamenii mănâncă 12 boabe de struguri, fiecare simbolizând o lună a anului următor, iar dulceața fiecărei boabe sugerează calitatea lunii respective.
- SUA: Trecerea dintre ani este sărbătorită pe străzi, iar în New York, coborârea globului de cristal din Times Square este evenimentul central, un obicei păstrat din 1907.
- Turcia: Revelionul include o cină festivă cu mâncăruri tradiționale și schimb de cadouri între cei prezenți.
Indiferent de locul în care se află, oamenii împărtășesc aceeași dorință: un nou an plin de noroc, prosperitate și bucurie.
