Serviciul de Informații Militare (SVR) din Bulgaria a avertizat, în raportul său anual, publicat și pe site-ul Consiliului de Miniștri de la Sofia, că Rusia ar putea lansa acțiuni militare împotriva Moldovei, Georgiei și, posibil, Armeniei. Informațiile au fost transmise de agenția Sega.
Conform documentului, indiferent de deznodământul conflictului din Ucraina, Moscova va continua să adopte o politică externă agresivă. Chiar dacă în prezent nu există o amenințare militară directă la adresa altor state din regiune, riscul declanșării unor noi conflicte armate pe termen mediu este considerabil, în cazul în care Kremlinul nu își modifică abordarea. Moldova, Georgia și, probabil, Armenia sunt considerate cele mai vulnerabile în acest context.
Raportul subliniază că atât Rusia, cât și Ucraina urmăresc în principal să reziste mai mult decât adversarul. Se observă deja semne de epuizare în rândul celor două tabere, precum și tentative clare de a deschide negocieri de pace.
Se aliniază Ucraina intereselor Moscovei?
Potrivit SVR, scopul esențial al președintelui rus Vladimir Putin, în eventualitatea unor discuții de pace, este obținerea unor garanții juridice solide privind securitatea Rusiei și asigurarea unei sfere de influență în fostul spațiu sovietic. Ucraina, în acest scenariu, ar urma să fie forțată să se alinieze intereselor Moscovei, pierzându-și independența, identitatea și suveranitatea militaro-politică.
Raportul afirmă că Rusia continuă să reprezinte principala sursă de instabilitate pentru securitatea globală. Realegerea lui Vladimir Putin în funcția de președinte a întărit orientarea autoritară a politicii ruse. În exterior, Kremlinul utilizează metode hibride pentru a semăna tensiuni în cadrul comunității euro-atlantice și pentru a influența comportamentele electorale în diverse țări europene.
Se precizează și că Rusia limitează în continuare libertatea de navigație și traficul aerian în zona Mării Negre prin desemnarea de zone periculoase pe termen extins, în ciuda faptului că Forțele Navale ale Federației Ruse se confruntă cu restricții semnificative în ceea ce privește libertatea de acțiune. De asemenea, riscurile asociate minelor marine, munițiilor neexplodate și dispozitivelor fără pilot, dirijate de la distanță, rămân ridicate în regiunea Mării Negre.
Tensiuni în Balcani
SVR atrage atenția și asupra tensiunilor persistente din Balcanii de Vest, chiar dacă statele din această zonă declară că vor să accelereze integrarea în Uniunea Europeană.
În ceea ce privește Orientul Mijlociu, Afganistanul și Africa, raportul estimează că Bulgaria se va confrunta în continuare cu presiuni migratorii în acest an. Deși acestea ar putea fi ceva mai reduse comparativ cu anul 2024, pericolele asociate migrației ilegale, cum ar fi infiltrarea membrilor unor organizații teroriste sau a susținătorilor grupărilor pro-iraniene (precum Hezbollah-ul libanez și militanții șiiți din Irak), vor persista.
Analiza mai arată că, în 2024, climatul internațional de securitate a fost marcat de o accentuată militarizare a relațiilor internaționale, extinderea crizelor existente și slăbirea structurilor juridice globale. Spațiile cibernetic și informațional au fost intens exploatate pentru a modela opiniile publice și a promova interese strategice. În acest context, atacurile hibride cu impact asupra transportului aerian și maritim, infrastructurii critice și rețelelor energetice au devenit tot mai frecvente.
În final, raportul evidențiază necesitatea extinderii efectivelor SVR pentru ca serviciul să-și poată îndeplini în mod eficient misiunile, să-și mențină și să-și dezvolte capacitățile operaționale. Directorul instituției a prezentat un raport în cadrul unei ședințe a Consiliului de Apărare, desfășurată în decembrie 2024, în care a explicat că reducerea personalului din ultimii 12 ani a dus la scăderea capacității serviciului în anumite domenii, limitând totodată posibilitatea de a obține informații noi, într-un context în care complexitatea și volumul sarcinilor continuă să crească.
