Guvernul Ungariei a depus o plângere la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) împotriva deciziei de a folosi dobânzile și alte venituri obținute din activele rusești înghețate ca sursă de finanțare pentru sprijinirea Ucrainei în războiul cu Rusia, a relatat miercuri agenția EFE.
Budapesta cere anularea hotărârii Consiliului UE prin care a fost aprobat acest mecanism, ce funcționează prin „Facilitatea Europeană pentru Pace” (EPF), contestând procedura de adoptare. Executivul ungar susține că veto-ul său asupra măsurii a fost ignorat și că a fost exclus din procesul de vot pe motiv că oricum refuzase să participe la finanțarea sprijinului pentru Ucraina prin acest instrument.
„În acest fel, a fost încălcat principiul egalităţii între statele membre” ale Uniunii, întrucât Ungaria a fost lipsită de dreptul de vot „fără temei legal şi într-un mod nejustificat”, iar astfel Consiliul ar fi încălcat „principiile fundamentale ale procesului decizional legitim stabilite în Tratatele UE”, se arată în plângerea guvernului ungar.
În mai 2024, Consiliul UE a stabilit ca peste 90% din profiturile obținute din activele rusești înghețate să fie direcționate către EPF, pentru a contribui la finanțarea economică și militară destinată Ucrainei. Dat fiind refuzul Budapestei de a participa la acest sprijin, statele membre au convenit ca partea cu care contribuie Ungaria la fond să nu fie utilizată în favoarea Ucrainei.
Statele UE pot cere rambursarea cheltuielilor pentru Ucraina
EPF este un mecanism extrabugetar alimentat prin contribuțiile statelor membre, folosit pentru acordarea de asistență militară unor țări terțe, dar destinat în principal susținerii Ucrainei. Practic, statele UE care trimit arme și muniții Ucrainei pot solicita rambursarea cheltuielilor din acest fond, care este finanțat tot de ele.
După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele UE împreună cu cele din G7 au blocat accesul Moscovei la aproximativ 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare și de aur. Din această sumă, UE a înghețat circa 200 de miliarde de euro aparținând Băncii Centrale a Rusiei, dintre care aproape 185 de miliarde sunt gestionate în Belgia de casa de compensare Euroclear, sub formă de titluri și numerar. Alte active se află în SUA, Japonia, Marea Britanie și Elveția. Kremlinul a denunțat blocarea și folosirea veniturilor generate de aceste active ca fiind un act de „furt” și „expropriere ilegală”.
Deși mulți lideri occidentali pledează pentru confiscarea acestor active și transferarea lor directă Ucrainei, o astfel de decizie este dificil de aplicat din cauza obstacolelor juridice, geopolitice și financiare, între care riscul destabilizării piețelor internaționale și al afectării monedei euro. În plus, Moscova a avertizat că va reacționa dacă o asemenea măsură va fi pusă în practică.
