Perspectivele economice extrem de incerte fac ca reformele fiscale să fie mai necesare ca niciodată, iar Fondul Monetar Internațional (FMI) solicită atât economiilor dezvoltate, cât și celor emergente să reducă nivelul datoriei, să diminueze deficitele și să își consolideze rezervele de capital, a declarat miercuri directorul departamentului Afaceri Fiscale al FMI, Vitor Gaspar, transmite Reuters.
În cel mai recent Monitor Fiscal, FMI atrage atenția că țările bogate înregistrează deja niveluri ale datoriei publice de peste 100% din PIB sau sunt pe cale să le depășească, incluzând Statele Unite, Canada, China, Franța, Italia, Japonia și Marea Britanie.
Instituția estimează că până în 2029 datoria publică globală va depăși 100% din PIB, atingând cel mai ridicat nivel de la 1948 încoace, și recomandă statelor să își întărească rezervele de capital pentru a se proteja împotriva riscurilor economice. Oficialul FMI a explicat că, într-un scenariu advers, dar plauzibil, datoria publică globală ar putea ajunge la 123% din PIB până la sfârșitul deceniului, apropiindu-se de nivelul record de 132% din PIB consemnat după Al Doilea Război Mondial.
„Din punctul nostru de vedere, cea mai îngrijorătoare situație ar fi cea în care ar exista turbulențe financiare”, a declarat Vitor Gaspar, precizând că piețele financiare se obișnuiesc prea mult cu riscuri precum războaiele comerciale, tensiunile geopolitice și deficitele guvernamentale extinse, care, combinate cu active supraevaluate, sporesc riscul unei corecții „dezordonate” a piețelor.
Aceste evoluții ar putea genera o spirală descendentă fiscal-financiară, similară cu cea din criza datoriilor suverane din Europa începută în 2010.
Tensiunile geopolitice, fenomenele meteo extreme și îmbătrânirea populației aduc riscuri mai mari
Gaspar a subliniat că, în fața unor riscuri semnificative, este esențială pregătirea prin menținerea unor rezerve de capital, care să permită autorităților să reacționeze la șocuri severe, în cazul unei crize financiare. Cercetările FMI arată că țările cu mai mult spațiu fiscal pot atenua mai eficient efectele negative asupra pieței muncii și economiei în situația unor șocuri severe combinate cu o criză financiară.
Împrumuturile sunt în prezent mult mai costisitoare decât în perioada dintre criza financiară globală din 2008 și pandemia începută în 2020, iar majorarea dobânzilor exercită presiuni asupra bugetelor într-un context marcat de tensiuni geopolitice, fenomene meteo extreme și îmbătrânirea populației.
De asemenea, oficialul FMI a menționat că, deși deciziile fiscale sunt dificil de implementat politic, momentul este potrivit pentru măsuri țintite în domeniul educației și infrastructurii, care să stimuleze creșterea PIB-ului. Alocarea unui punct procentual din PIB, în plus față de nivelul actual, către educație și alte investiții în capital uman ar putea crește PIB-ul cu peste 3% până în 2050 în economiile avansate și aproape dublu în țările emergente și în curs de dezvoltare.
