Rata anuală a inflației va continua să scadă lent în primul trimestru din 2026, urmând ca în trimestrul al doilea să înregistreze o creștere, determinată de efecte de bază, de evoluția cotațiilor unor mărfuri și de eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază.
După această etapă, în trimestrul al treilea din 2026 este anticipată o corecție descendentă accentuată a ratei anuale a inflației, iar ulterior aceasta va continua să se reducă treptat, astfel încât, de la mijlocul primului semestru al anului 2027, să reintre în intervalul țintei. Aceste estimări sunt cuprinse în Raportul asupra inflației, ediția februarie 2026, analizat și aprobat marți de Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR).
„Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației își va prelungi scăderea lentă în trimestrul I 2026, iar în trimestrul următor va consemna o creștere, pe fondul influențelor decurgând din efecte de bază, precum și din evoluția cotațiilor unor mărfuri și din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, ce se suprapun efectelor directe generate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor. Rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri semnificative pe partea ofertei, pentru ca apoi să descrească gradual, coborând de la mijlocul semestrului I 2027 în interiorul intervalului țintei, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să crească până la finele anului curent, pe fondul progresului corecției bugetare, atingând valori considerabile, dar inferioare celor previzionate anterior”, se menționează într-un comunicat al BNR.
Instituția mai atrage atenția că persistă incertitudini legate de măsurile ce ar putea fi adoptate ulterior pentru continuarea consolidării bugetare după acest an, în concordanță cu Planul bugetar-structural pe termen mediu agreat cu Comisia Europeană și cu procedura de deficit excesiv.
Totodată, perspectiva activității economice și, implicit, evoluția inflației pe termen mediu sunt marcate de riscuri și incertitudini provenite din mediul extern, generate atât de conflictele geopolitice și tensiunile comerciale la nivel global, cât și de intențiile statelor membre ale Uniunii Europene de a majora cheltuielile pentru investiții în domeniul apărării și al infrastructurii.
„În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, mai cu seamă a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice. Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune”, subliniază BNR.
În ședința de marți, Consiliul de administrație al BNR a decis să păstreze rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. De asemenea, a menținut rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. În plus, au fost păstrate nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
