eDupă aderarea României la spațiul Schengen, turismul de cumpărături în străinătate a beneficiat de un impuls notabil. Clienții din județele Szabolcs-Szatmár-Bereg și Hajdú-Bihar din Ungaria sunt transportați cu microbuze de nouă locuri pentru a se deplasa în România, unde pot achiziționa nu doar alimente, ci și bunuri tehnice și materiale de construcție, potrivit portalului guvernamental ungar Hirado, citat de Rador.
Aderarea la spațiul Schengen a stimulat și turismul de cumpărături, iar un antreprenor din Ungaria a început să organizeze „excursii” de cumpărături în România, cu plecare din Debrecen și Nyíregyháza, relatează ziarul ungar „Világgazdaság”.
Potrivit ziarului, noul serviciu este promovat într-un grup închis de pe Facebook, care reunește în prezent aproximativ șapte sute de membri. Conform planului, microbuzele pornesc în fiecare weekend, sâmbătă și duminică, însă se înregistrează și cerere pentru tururi în zilele lucrătoare.
Acestea pleacă la ora 7 dimineața din cele două centre județene din estul Ungariei și revin după-amiaza, la ora 14. Pe lângă transportul pentru cumpărături alimentare, antreprenorul ungar asistă și la procurarea unor articole tehnice și se implică chiar în achiziționarea de materiale de construcție cu camionul.
Acest fenomen nu este unul nou, ci a crescut spectaculos în urma modificărilor regimului Schengen. Presa ungară a abordat ultima dată subiectul când magazinul Kaufland din Slovacia a lansat un site web în limba maghiară, destinat clienților unguri afectați de inflația ridicată. Site-ul, numit „Mai ieftin în Slovacia”, include și fluturași cu reduceri, facilitând astfel organizarea unei călătorii de cumpărături bine planificate. În prezent, se aplică o strategie similară pentru a atrage ungurii în România.
„Turismul de cumpărături din România crește exploziv”, „Turismul de cumpărături este în plină expansiune”, „Ungurii își umplu mașinile” – astfel de titluri au fost folosite de presa online ungară pentru a descrie această nouă etapă a fenomenului.
Economia Ungariei a stagnat
Gábor Michalkó, profesor la Facultatea de Economie a Universității din Pannonia și cercetător la Institutul de Geografie al HUN-REN CSFK, afirmă că turismul de cumpărături din Ungaria și din Europa Centrală și de Est poate fi comparat cu un balansoar. La granițele țării, acesta fluctuează în funcție de profitabilitatea pe care o oferă cumpărăturile în Ungaria în raport cu avantajele de a face achiziții în țările vecine. În plus, direcțiile turismului de cumpărături variază pe diferite segmente de frontieră, iar în anumite zone se echilibrează complet.
Este de reținut că economia Ungariei a stagnat în comparație cu economiile țărilor învecinate, din cauza politicilor guvernului Orban și a rețelei de corupție în cadrul nomenclaturii, corupție ce a dus la suspendarea fondurilor europene. Inflația din Ungaria se situează printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Într-o declarație pentru portalul controlat de guvernul Orban, Gábor Michalkó subliniază că, în ciuda aparențelor, străinii cheltuiesc mult mai mulți bani în Ungaria decât cheltuiesc ungurii în străinătate. Potrivit datelor statistice din 2023, ungurii au cheltuit 23 de miliarde de forinți în străinătate pentru cumpărături, în timp ce străinii au investit 299 de miliarde de forinți în Ungaria pentru același scop.
Fenomenul, despre care a scris presa independentă, referitor la ungurii care se grăbesc să ia cu asalt magazinele din România, s-a accentuat de la începutul anului 2025, odată cu ridicarea barierelor Schengen.
