Subiectul Tezaurului României evacuat în Rusia în timpul Primului Război Mondial și nerecuperat nici până astăzi rămâne de actualitate, chiar și la mai bine de un secol de la confiscarea sa de către regimul bolșevic.
Dezbateri și eforturi pentru recuperarea Tezaurului
Recent, la o dezbatere intitulată *„Tezaurul Băncii Naționale a României de la Moscova – o creanță mai veche de un secol și un subiect de actualitate”*, organizată de Banca Națională a României (BNR), s-a discutat despre pașii făcuți pentru recunoașterea și soluționarea acestei probleme.
Evenimentul a fost condus de Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului BNR și istoricul care gestionează acest dosar de peste 25 de ani. La dezbatere au participat și Andrei Paraschivescu (rector al Universității George Bacovia), europarlamentarul Eugen Tomac, Mihai Gribincea (consilier strategie BNR) și avocatul Cristian Băcanu.
Cristian Păunescu și-a exprimat optimismul cu privire la o eventuală rezolvare a problemei, subliniind că România are un „drept real, cert și imprescriptibil” asupra Tezaurului. Acesta și-a exprimat încrederea în sprijinul Comisiei Europene și al Parlamentului European în acest demers.
Rezoluția Parlamentului European
Un pas important în internaționalizarea subiectului a fost adoptarea, pe 14 martie 2024, a unei rezoluții a Parlamentului European (*C/2024/6559*). Aceasta cere Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă să includă problema Tezaurului României în negocierile diplomatice UE-Rusia, atunci când contextul geopolitic va permite reluarea dialogului.
Această inițiativă vine în urma unei campanii intense de promovare a subiectului, desfășurate atât în România, cât și în străinătate, în orașe precum Cracovia, Viena, Bremen, Tel Aviv, Bruxelles, Washington DC și Chișinău.
Istoria Tezaurului României
În timpul Primului Război Mondial, România, aflată sub amenințarea ocupației germane, a decis să transporte o parte semnificativă a rezervelor sale financiare în Rusia țaristă, pentru a le proteja. Între 1916 și 1917, Banca Națională a României a trimis la Moscova 91,5 tone de aur fin. După Revoluția Bolșevică din 1917, noul regim a refuzat să restituie Tezaurul, considerându-l un bun al statului sovietic.
De-a lungul decadelor, România a încercat, prin diverse negocieri, să recupereze Tezaurul. În 1956, URSS a returnat o mică parte din bunurile culturale și arhivistice, însă rezerva de aur nu a fost niciodată restituită.
Perspective și obstacole
Deși recunoașterea internațională a creanței României asupra Tezaurului este un pas important, șansele ca Rusia să accepte restituirea sunt reduse, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice actuale dintre Rusia și Uniunea Europeană.
Cu toate acestea, BNR și autoritățile române continuă eforturile de sensibilizare a opiniei publice internaționale, sperând că, într-un viitor favorabil din punct de vedere diplomatic, problema Tezaurului va putea fi soluționată.
