Seceta din anii trecuți a avut un impact semnificativ asupra industriei vinului din România, ducând anul trecut la o diminuare de 20% a producției. Acest fenomen nu este izolat, ci face parte dintr-o tendință la scară globală, deoarece vița de vie este deosebit de vulnerabilă la variațiile meteorologice. În același timp, și cererea internă de vin a cunoscut un declin.
După un an marcat de condiții meteorologice extreme, viticultura românească s-a confruntat cu una dintre cele mai slabe producții din ultima perioadă. Scăderea producției de struguri a condus la un volum de vin redus cu aproape 20%, ajungând la 3,7 milioane de hectolitri în 2024, conform unui raport recent al Organizației Internaționale a Viei și Vinului, citat de zf.ro. Cu toate acestea, România continuă să fie printre primele țări la nivel global în funcție de suprafața cultivată cu viță de vie, în ciuda dificultăților economice și climatice. În prezent, suprafața viticolă a țării este de 187.000 de hectare, dintre care 8.179 de hectare sunt destinate strugurilor de masă, ceea ce o plasează pe poziția a opta în lume, înaintea unor state ca Portugalia, Chile sau Australia.
România a scăzut și la consum
Pe partea de consum, România a consemnat o scădere de 11,4%, cu un total estimat de 3 milioane de hectolitri pentru anul 2024. Chiar și așa, nivelul de consum se menține cu 4% peste media ultimilor cinci ani, indicând o anumită stabilitate a pieței interne, în ciuda dificultăților economice și creșterii prețurilor.
Scăderile de producție și consum nu au fost însă doar o problemă locală. La nivel mondial, producția de vin a ajuns la 225,8 milioane de hectolitri – cel mai redus volum înregistrat din anul 1961. Această diminuare, echivalentă cu 4,8% față de 2023, a fost pusă pe seama unor condiții climatice nefavorabile, precum înghețurile timpurii, perioadele prelungite de secetă, ploi abundente sau boli ale viței de vie, conform reprezentanților organizației.
Prognozele pentru anul 2024 estimează un consum global de vin de 214,2 milioane de hectolitri, o scădere de 3,3% comparativ cu anul precedent, reprezentând cel mai redus nivel din ultimele șase decenii. Declinația, care a început în 2018, reflectă modificări în preferințele consumatorilor, diferențe între generații, dar și dificultăți economice precum inflația și scăderea veniturilor disponibile.
Producția a crescut în UE
În cadrul Uniunii Europene, producția de vin s-a ridicat la 138,3 milioane de hectolitri în 2024, în scădere cu 3,5% față de 2023, marcând cel mai mic nivel de producție din secolul XXI. Italia rămâne lider mondial, cu 44,1 milioane de hectolitri, urmată de Franța cu 36,1 milioane – în scădere cu 23,5% – și de Spania, care a înregistrat 31 de milioane de hectolitri.
Volumul vinului tranzacționat pe plan internațional a stagnat la 99,8 milioane de hectolitri, însă valoarea totală a exporturilor s-a menținut la un nivel ridicat, ajungând la 35,9 miliarde de euro, datorită unui preț mediu pe litru de 3,60 euro. Segmentul vinurilor îmbuteliate a reprezentat 50,8% din cantitatea totală și 67% din valoare, în timp ce vinurile spumante și cele ambalate în bag-in-box au suferit scăderi atât în ceea ce privește cantitatea, cât și valoarea.
