În anul 2023, majoritatea pensionarilor din Uniunea Europeană au renunțat la muncă, iar doar 13% dintre aceștia au continuat să fie activi profesional. România se află printre statele cu cele mai scăzute procente, doar 1,7% dintre pensionari continuând să lucreze, conform unui sondaj al Eurostat referitor la datele EU-LFS, publicat luni.
Statele baltice se remarcă printr-o pondere semnificativă a persoanelor care aleg să muncească și după pensionare, Estonia având cea mai mare valoare (54,9%), urmată de Letonia (44,2%) și Lituania (43,7%). La polul opus, țările cu cele mai mici procente de pensionari care rămân activi sunt Spania (4,9%), Grecia (4,2%) și România (1,7%).
Motivul principal pentru care pensionarii decid să continue să lucreze după ce primesc pensia de limită de vârstă este dorința de a rămâne productivi și de a se bucura de activitatea profesională (36,3% dintre cei intervievați), urmat de necesitățile financiare (28,6%).
Danemarca e în top
De asemenea, unii pensionari continuă să lucreze pentru a păstra legătura socială (11,2%) sau datorită unor condiții financiare favorabile locului de muncă (9,1%). O proporție mică, de 3,5%, au menționat că partenerul lor de viață este încă angajat, ceea ce le influențează decizia.
Printre țările cu cele mai mari procente de pensionari care aleg să muncească din pasiune se află Danemarca (61%), Țările de Jos (59,6%) și Italia (51,7%). În schimb, în Cipru (68,6%), România (54,3%) și Bulgaria (53,6%), motivele financiare sunt principalele cauze pentru care pensionarii continuă să lucreze.
Vârsta medie de pensionare pentru limita de vârstă depășește 64 de ani în Danemarca, Țările de Jos și Suedia, în timp ce în Slovenia, Grecia, România (59,5 ani) și Austria, pensionarea are loc înainte de 60 de ani.
