Analiștii din cadrul Asociației CFA România identifică principalele riscuri pentru România în 2025 ca fiind atât economice, cât și noneconomice. Printre riscurile economice se numără majorarea taxelor și posibilitatea unei recesiuni, iar printre riscurile noneconomice se regăsesc dezinformarea și conflictele armate. Aceste amenințări sunt considerate de analiști ca având potențialul de a afecta stabilitatea și dezvoltarea țării în următorii ani.
„Principalele riscuri anticipate de respondenţi pentru 2025 sunt atât economice – majorarea taxelor şi recesiune, cât şi noneconomice, în această categorie intrând dezinformarea şi conflictele armate. Economia va performa în acest an sub potenţial, iar anul viitor va continuă să decelereze”, a declarat Adrian Codirlaşu, CFA, preşedinte al Asociaţiei CFA România, citat în comunicatul asociaţiei.
În cadrul unui sondaj realizat de Asociația CFA România în luna octombrie, participanții au identificat principalele riscuri la care este supusă economia României în anul 2025. În top 5 riscuri, trei sunt de natură economică, iar două sunt noneconomice.
Deficitul bugetar prognozat pentru 2024 a fost revizuit în sus
Astfel, principalul risc este reprezentat de posibile modificări în politica fiscală, urmat de riscul de intrare a economiei românești în recesiune. Pe locul trei se află un risc non-economic – dezinformarea, iar următoarele două riscuri sunt sustenabilitatea datoriei publice și riscul de conflicte armate între state.
În ceea ce privește indicatorii economici, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a înregistrat o creștere de 4,8 puncte în luna octombrie, ajungând la valoarea de 44,9 puncte. Aceasta a fost determinată în principal de o majorare semnificativă a componentei de anticipație, cu 7,3 puncte, în timp ce condițiile curente s-au menținut relativ constante.
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (până în noiembrie 2025) a scăzut ușor, ajungând la 4,72%. Aproape 33% dintre participanți anticipează o reducere a inflației în următoarele 12 luni, iar aproximativ 39% prevăd stabilitatea acestui indicator.
În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, majoritatea participanților (72%) anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul consideră că acesta va rămâne stabil. Valoarea medie anticipată pentru cursul de schimb în următoarele 6 luni este de 5,0627 lei pentru un euro, iar pentru 12 luni este de 5,0964 lei.
În ceea ce privește prețurile proprietăților rezidențiale, 44% dintre participanți se așteaptă la o scădere a acestora în următoarele 12 luni, iar 33% anticipează o stagnare. De asemenea, 72% dintre analiști consideră că prețurile actuale ale proprietăților sunt supraevaluate.
Deficitul bugetar prognozat pentru 2024 a fost revizuit în sus, ajungând la 7,8% din PIB, iar pentru anul următor se estimează o reducere la 6,5%.
Creșterea economică a scăzut
Creșterea economică anticipată pentru anul în curs a continuat să scadă, ajungând la o rată de 1,6%, iar pentru anul următor se preconizează o decelerare, cu o creștere de 1,4%. Unii participanți la sondaj estimează chiar o posibilă recesiune.
Datoria publică ca procent din PIB este anticipată să crească la 57% în următoarele 12 luni.
Sondajul realizat de Asociația CFA România este realizat lunar și măsoară anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică din România pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, indicatorul de Încredere Macroeconomică reflectă încrederea în economia românească pe baza întrebărilor referitoare la condițiile curente și anticipațiile economice pentru anul următor.
Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobânda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET şi condiţiile macroeconomice globale.
