În cursul anului trecut, dolarul american a continuat să își piardă din ponderea dominantă la nivel mondial ca monedă de rezervă, potrivit unui raport publicat miercuri de Banca Centrală Europeană (BCE) și citat de Reuters. Cu toate acestea, nu euro a fost principala monedă care a profitat de această scădere, ci valute mai puțin dominante și metalul prețios – aurul.
Președinta BCE, Christine Lagarde, a declarat că o intensificare a vânzărilor de active denominate în dolari, începută în aprilie pe fondul unei instabilități economice crescânde în Statele Unite, ar putea oferi un avantaj monedei euro – dar cu condiția ca zona euro să continue direcția integrării economice, inclusiv prin introducerea de împrumuturi comune.
„Numai în 2024, dolarul a pierdut două puncte procentuale din cota sa în rezervele valutare globale. În timp ce euro a avut câștiguri reduse, principalii câștigători au fost yenul japonez și dolarul canadian”, conform BCE.
La sfârșitul anului trecut, dolarul deținea în continuare o cotă de 58% în rezervele valutare globale, dar aceasta reprezintă o scădere de 10 puncte procentuale în ultimii zece ani. În contrast, euro și-a păstrat o pondere stabilă, rămânând sub pragul de 20%.
Băncile centrale cumpără aur
Aurul a fost un alt actor important în acest peisaj – în 2024, băncile centrale au cumpărat peste 1.000 de tone, un volum record și de două ori mai mare decât media anuală a ultimului deceniu.
„Datele studiului sugerează că două treimi din băncile centrale au investit în aur în scopul diversificării, în timp ce două cincimi ca protecție față de riscurile geopolitice”, se arată în raport.
Combinând toate rezervele valutare, BCE menționează că aurul reprezintă 20%, în timp ce euro ajunge la 16%.
Într-un context de reforme financiare europene, economiștii Olivier Blanchard și Angel Ubide au propus ca statele membre ale Uniunii Europene să creeze surse de venit dedicate pentru plata obligațiunilor comune „albastre” și a celor emise național, denumite „roșii”.
„Condițiile din prezent sunt mult mai favorabile, în special ținând dacă dimensiunea emiterilor de obligațiuni ‘albastre’ trebuie calibrată într-o manieră prudentă”, a afirmat miercuri economistul-șef al BCE, Philip Lane.
El a readus în atenție și propunerea sa privind „obligațiunile sintetice” pentru zona euro – un portofoliu compus din obligațiuni guvernamentale diferite, împărțite în tranșe.
Totuși, o provocare majoră rămâne fragmentarea sistemului bancar din Europa. Lipsesc atât o uniune a piețelor de capital cu reglementări unitare, cât și bănci majore care să opereze la nivel transfrontalier. În plus, regiunea nu are capacitățile de apărare necesare pentru a oferi tipul de garanții cerut de marii investitori instituționali.
