Irakul a reluat sâmbătă exporturile de petrol din regiunea autonomă Kurdistan, în nordul țării, după o pauză de peste doi ani provocată de dispute juridice și tehnice, a transmis presa de stat, citată de AFP.
Exporturile de petrol au constituit mult timp un subiect de conflict între Bagdad și Erbil, capitala regiunii kurde, ceea ce a dus în 2023 la închiderea unei conducte majore spre Turcia.
Agenția oficială INA a informat despre „reluarea exporturilor de petrol din zăcămintele din regiunea Kurdistanul irakian”.
Directorul companiei de stat Somo, Ali Nizar, a confirmat pentru AFP că transporturile de petrol prin conducta Irak–Turcia au fost repornite. El a precizat că Somo va primi 190.000 de barili pe zi pentru export, iar 50.000 de barili vor fi direcționați către consumul intern.
Guvernul de la Bagdad a anunțat în iulie semnarea unui acord pentru repornirea acestor exporturi.
Până acum, Kurdistanul comercializa petrol independent
De asemenea, joi, autoritățile centrale și cele kurde au convenit cu mai multe companii petroliere internaționale care activează în regiune să reia exporturile de țiței.
Anterior, Kurdistanul comercializa petrolul în mod independent, fără aprobarea guvernului irakian, prin portul turcesc Ceyhan. Însă în martie 2023, Tribunalul de Arbitraj al Camerei Internaționale de Comerț din Paris a decis că acest control trebuie să aparțină Bagdadului, iar Turcia a oprit ulterior importurile.
Ulterior, au apărut divergențe între Bagdad și Erbil privind costurile de producție și transport.
Asociația Industriei Petroliere din Kurdistan (APIKUR), care reunește companiile internaționale active în regiune, a evaluat pierderile totale provocate de oprirea conductei la peste 35 de miliarde de dolari.
Miercuri, opt companii petroliere internaționale din Kurdistan au anunțat semnarea unui acord pentru repornirea exporturilor prin conducta Irak–Turcia. Documentul prevede ca firmele să se întâlnească cu autoritățile kurde în termen de 30 de zile de la reluare „pentru a lucra la crearea unui mecanism de achitare a datoriilor restante” către companii.
Restanțele regiunii Kurdistan față de aceste companii sunt estimate la un miliard de dolari.
În schimb, grupul norvegian DNO ASA a anunțat că nu participă la înțelegere, argumentând că reluarea exporturilor trebuie să fie „în conformitate cu acordurile care garantează securitatea plăților”.
