Conform informațiilor furnizate de surse militare, Ministerul Apărării Naționale a reușit o execuție bugetară care a ajuns la 2,29% din PIB, un nivel record pentru România ca membru NATO.
Majoritatea fondurilor bugetare au fost direcționate către achiziționarea de echipamente militare moderne, reflectând un efort semnificativ de modernizare.
România s-a angajat să dedice 2,5% din PIB pentru bugetul apărării ca răspuns la invazia Rusiei asupra Ucrainei. Această decizie este cu atât mai importantă, având în vedere că România are cea mai extinsă frontieră terestră cu Ucraina invadată.
Deși necesitățile de modernizare militară sunt considerabile, România nu a reușit până acum să utilizeze în totalitate fondurile alocate pentru apărare. În fiecare an, cheltuielile efective au fost sub nivelul bugetului disponibil, indiferent dacă acesta a fost stabilit la 2% sau 2,5% din PIB.
Sunt în derulare ăeste 70 de programe de înzestrare militară
Forțele Terestre, Aeriene și Navale au nevoie urgentă de echipamente noi pentru a menține capacitatea defensivă a țării și pentru a contribui eficient la apărarea colectivă, în calitate de membru al NATO.
Conform Ministerului Apărării Naționale, peste 70 de programe de înzestrare militară sunt în desfășurare, acestea aflându-se în diverse stadii de implementare. Printre proiectele importante planificate ferm pentru anul 2024 se numără achiziția avioanelor multirol F-35, a sistemelor SHORAD și V SHORAD, a obuzierelor K-9, a vehiculelor blindate Cobra 2, precum și înlocuirea unui sistem Patriot.
Grație nivelului execuției bugetare preconizate pentru 2024, România se va poziționa printre statele NATO cu cele mai mari cheltuieli în domeniul apărării.
Liderii NATO au insistat ca toate statele membre să crească sumele dedicate apărării, în contextul escaladării conflictului din Ucraina, determinat de Rusia. Moscova beneficiază de sprijin militar și financiar din partea Iranului, Coreei de Nord și Chinei.
