Agenţia de evaluare financiară Moody’s Ratings a confirmat vineri ratingul României la „Baa3”, dar a schimbat perspectiva asociată acestui rating de la „stabilă” la „negativă”, conform unui comunicat al agenţiei, citat de Agerpres.
„Decizia de a modifica perspectiva la negativă reflectă riscul ca, în absenţa adoptării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, soliditatea fiscală a României să slăbească semnificativ în următorii ani”, subliniază agenţia.
Referitor la confirmarea ratingului „Baa3” acordat României, agenţia menţionează că, potrivit scenariului de bază al Moody’s, deficitul fiscal al României va rămâne ridicat în 2025, estimat la 7,7% din PIB, și se va îmbunătăţi treptat în perioada următoare, ceea ce ar duce la o povară a datoriei guvernamentale de 68,5% din PIB în 2028. În absenţa unei îmbunătăţiri semnificative a perspectivei fiscale, există riscul ca profilul de credit al României să se deterioreze semnificativ în comparaţie cu alte ţări care beneficiază de un rating de tip „Baa3”.
Confirmarea ratingului „Baa3” este o reflectare a mărimii economiei României şi a potenţialului său de creştere moderată, dar agenţia subliniază că profilul de credit al României este constrâns de vulnerabilitatea sa ridicată la riscuri externe, cum ar fi riscurile geopolitice legate de apropierea de războiul din Ucraina.
„Reducerea deficitului şi limitarea creşterii datoriei guvernamentale vor necesita noi măsuri de consolidare fiscală”, subliniază agenţia.
PIB-ul se va îmbunătăți
Conform prognozelor sale, deficitul fiscal al României va scădea de la 8,7% din PIB în 2024, dar va rămâne ridicat, la 7,7% din PIB în 2025, şi se va îmbunătăţi doar treptat ulterior. În contextul unei revizuiri în jos a prognozelor de creştere pentru România, acest lucru va conduce rapid la creşterea datoriei guvernamentale, care ar putea ajunge la 59,3% din PIB la finele lui 2025 şi la 62,7% din PIB la finele lui 2026, comparativ cu 48,9% din PIB la finele lui 2023.
„Reducerea cu succes a deficitului şi limitarea creşterii poverii datoriei guvernamentale vor necesita, cel mai probabil, adoptarea de noi măsuri de consolidare fiscală. România s-a angajat să implementeze o reformă fiscală majoră în cadrul PNRR, a cărei adoptare va contribui, cel mai probabil, la îmbunătăţirea previziunilor noastre referitoare la deficit şi datorie, chiar dacă efectele ar urma să se resimtă abia începând din 2026… Totuşi, această reformă suferă deja întârzieri semnificative şi nu ne aşteptăm ca detaliile cu privire la amploarea şi componenţa măsurilor de creştere a veniturilor, pe care o astfel de reformă ar putea să le includă, să fie publicate decât după alegerile prezidenţiale din luna mai”, subliniază Moody’s.
Agenţia de evaluare financiară precizează că perspectiva ratingului ar putea fi readusă la „stabilă” dacă indicatorii privind povara datoriei guvernamentale şi accesibilitatea datoriei se vor deteriora semnificativ mai puţin decât estimările actuale. Totuşi, acest lucru ar necesita, cel mai probabil, adoptarea de măsuri suplimentare de consolidare fiscală şi îmbunătăţirea disciplinei cheltuielilor.
În schimb, ratingul ar putea fi coborât dacă Guvernul nu va implementa consolidarea fiscală necesară, iar un astfel de scenariu ar fi mai probabil în cazul unui eşec al adoptării de măsuri de consolidare fiscală sau progrese limitate în îmbunătăţirea managementului politicii fiscale. De asemenea, o creştere semnificativă a riscurilor geopolitice generate de războiul din Ucraina ar putea exercita presiuni negative asupra ratingului.
Moody’s era singura dintre cele trei mari agenţii de rating care avea o perspectivă „stabilă” asociată ratingului suveran al României, în timp ce Fitch Ratings şi S&P Global Ratings au deja o perspectivă „negativă”, ceea ce plasează România aproape de un rating din categoria „junk” (nerecomandat pentru investiţii).
