Conflictul din Ucraina a influențat economia României, determinând o reducere de 1,6 puncte procentuale în anul 2022, în timp ce rata inflației ar fi fost mai mică cu 1 punct procentual dacă acesta nu ar fi avut loc, conform studiului intitulat Macroeconomic Consequences of the War in Ukraine on Central and Eastern European Economies: A SVAR Analysis. Acesta a fost publicat pe site-ul oficial al Băncii Naționale a României și este realizat de autorii Daniel Dăianu, Tudor Grosu, Andrei Neacșu, Andrei Tănase și Radu Vrânceanu.
„Estimările pentru România indică, pentru anul 2022, un PIB cu 1,6 puncte procentuale mai redus relativ la absența războiului din Ucraina. Impactul aferent României este cel mai ridicat în cadrul grupului analizat, aproximativ dublu față de cel estimat pentru celelalte state. În ceea ce privește inflația, prețurile ar fi crescut cu aproape 1 punct procentual mai puțin relativ la absența războiului. Totodată, analiza intervalelor de incertitudine aferente estimărilor arată faptul că impactul estimat al războiului ar fi putut fi mai mare. În cadrul grupului de state analizate, se notează un anumit grad de eterogeneitate a rezultatelor, cel mai redus fiind în cazul Bulgariei, iar cel mai ridicat în cazul Cehiei. Într-o notă generală, creșterea prețurilor la energie ca urmare a războiului din Ucraina a avut un impact disproporționat asupra consumatorilor și a întreprinderilor, companiile mari consumatoare de energie confruntându-se cu costuri operaționale mai mari, randamente reduse ale capitalului propriu și un risc de credit ridicat. Gospodăriile cu venituri reduse au fost cele mai afectate, înregistrând o scădere semnificativă a resurselor pentru consum. Studiul nu abordează în mod specific aceste efecte distributive, concentrându-se în schimb pe implicațiile macroeconomice”, se spune într-un comunicat al BNR.
Războiul a adus și oportunități
Studiul examinează impactul imediat al șocului provocat de războiul din Ucraina, fără a permite concluzii legate de transformările structurale care ar putea rezulta pe termen lung. Printre schimbările posibile pe care războiul le-ar putea genera se numără incertitudinea mai mare în privința investițiilor în țările apropiate conflictului, creșterea relativă a costurilor energiei (cu efecte asupra alocării resurselor), slăbirea coeziunii sociale, ruperea legăturilor economice cu Rusia și reorientarea comerțului către alte regiuni. De asemenea, provocările legate de gestionarea creșterii datoriei publice și a deficitelor bugetare sunt accentuate.
Pe de altă parte, analiza subliniază și oportunitățile pe care războiul le-ar putea aduce economiilor din flancul estic. Printre acestea se numără relocarea companiilor occidentale care își desfășurau anterior activitatea în Ucraina sau Rusia, sporirea investițiilor în industria de apărare, ceea ce ar putea stimula temporar creșterea economică (deși constrângerile bugetare pot limita resursele alocate altor domenii), precum și accelerarea proiectelor strategice datorită cooperării intensificate în cadrul NATO.
În ceea ce privește politicile macroeconomice, studiul pune în lumină importanța crucială a utilizării eficiente a fondurilor europene, în special cele alocate prin programele „Next Generation EU”, pentru a reduce efectele negative persistente ale invaziei rusești. Aceste resurse pot susține refacerea economică prin investiții strategice în infrastructură, tehnologii verzi și digitalizare, contribuind atât la stimularea economiei, cât și la creșterea rezilienței pe termen lung.
Impactul economic este accentuat în Europa de Est și Centrrală
Rezultatele studiului indică un impact economic mai accentuat în țările din Europa Centrală și de Est decât în cele din Europa de Vest. Această diferență este explicată prin vulnerabilitățile structurale ale economiilor est-europene și proximitatea lor geografică față de zona de conflict, care a amplificat instabilitatea variabilelor macroeconomice.
Invazia rusă din februarie 2022 a dus la un conflict armat intens, iar statele din Europa Centrală și de Est au răspuns prompt la criza umanitară și militară generată. Acestea au primit un număr semnificativ de refugiați, au trimis arme și muniții Ucrainei și au colaborat în cadrul NATO pentru a organiza sprijin logistic și militar. Totodată, statele din prima linie au crescut investițiile în apărare.
Războiul a generat provocări economice majore, cum ar fi creșterea prețurilor la energie, care a determinat scumpiri în producție și reducerea puterii de cumpărare a populației. Acest fenomen a afectat competitivitatea companiilor și a dus la scăderea consumului. În plus, Europa de Vest, principalul partener comercial al statelor din Europa Centrală și de Est, a suferit și ea perturbări economice, diminuând oportunitățile de export. În acest context, guvernele au implementat scheme de ajutor financiar pentru cetățeni și companii, amplificând presiunea asupra finanțelor publice. În același timp, băncile centrale au majorat dobânzile pentru a combate inflația, evidențiind provocările economice severe din regiune.
Războiul a adus creșteri de prețuri
Analiza impactului războiului asupra economiilor vizate s-a bazat pe un set de date care include variabile globale, precum indicele de risc geopolitic (GPR), prețul petrolului, PIB-ul și inflația din SUA, alături de variabile specifice fiecărei țări, cum ar fi creșterea economică, rata inflației, sentimentul economic, cursul valutar efectiv real și dobânda interbancară pe 3 luni. Prețul gazului, o variabilă globală esențială, a fost inclus ca un canal important prin care șocurile economice s-au propagat.
Indicele GPR, utilizat în model, măsoară nivelul tensiunilor geopolitice pe baza frecvenței articolelor de presă care reflectă evenimente negative precum conflicte armate, atacuri teroriste și alte crize internaționale.
Rezultatele cercetării arată un set variat de efecte ale războiului asupra regiunii. Creșterea prețurilor la energie a diminuat încrederea consumatorilor și a companiilor, afectând negativ creșterea economică. În paralel, inflația a crescut brusc în întreaga regiune, în special din cauza scumpirilor din sectorul energetic. Pentru a răspunde, băncile centrale au majorat dobânzile de politică monetară, încercând să stabilizeze cursul valutar și să mențină stabilitatea financiară. În condițiile unui mediu economic restrictiv, guvernele au adoptat măsuri de sprijin fiscal, precum subvenții pentru energie, plafonarea prețurilor și sprijinirea sectoarelor vulnerabile, inclusiv IMM-urile și industriile mari consumatoare de energie.
