România are două proiecte care au fost selectate în prima evaluare a Alianței Industriale Europene pentru SMR-uri, dintr-un total de nouă proiecte europene dedicate reactoarelor nucleare de nouă generație, o realizare de care trebuie să fim mândri, a declarat duminică ministrul Energiei, Sebastian Burduja, potrivit Agerpres.
„Săptămâna asta au făcut înconjurul lumii ştirile legate de angajamentul giganţilor IT care investesc în reactoare modulare de mici dimensiuni (SMR) – energie curată, produsă în bandă, pentru centre de date. Consumul de energie al centrelor de date, în contextul dezvoltării inteligenţei artificiale, va creşte exponenţial. România ţine pasul cu aceste evoluţii şi, prin ceea ce am făcut în ultimii ani, ne poziţionăm ca lider în sectorul nuclear civil. Avem tradiţie din anii ’70, avem profesionişti, dar avem şi curajul asumării celor mai noi tehnologii. România este deja pe radarul marilor investitori în centre de date. Vestea bună vine de la Bruxelles, care recunoaşte eforturile noastre. Două proiecte româneşti au fost selectate în prima evaluare a Alianţei Industriale Europene pentru Reactoare Modulare Mici (SMR-uri), o iniţiativă a Comisiei Europene: NuScale VOYGR SMR, dezvoltat de Nuclearelectrica şi Nova Power, şi EU-SMR-LFR, pe scurt ALFRED, un reactor de generaţie IV dezvoltat de RATEN, în parteneriat cu Ansaldo Nucleare, SCK-CEN şi ENEA. Din nouă proiecte selectate la nivel european, dintr-un total de 22 de candidaturi, 2 proiecte sunt din România. O performanţă de care trebuie să fim mândri”, a precizat Burduja, potrivit Agerpres.
Scopul: reducerea dependenței de Rusia
Ministrul a adăugat că dezvoltarea energiei nucleare, atât pe plan național, cât și european, este strâns legată de reducerea dependenței de Federația Rusă și de îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene în ceea ce privește competitivitatea. România își propune să ajungă, în următorii ani, la o capacitate de peste 3.500 MW în centralele nuclearo-electrice.
„Vreau să cred că această reuşită îi va convinge, sau măcar îi va pune pe gânduri, pe cei care ne spun că această tehnologie nu are viitor şi că România nu ar trebui să îşi mai asume proiecte îndrăzneţe în energie. Dezvoltarea energiei nucleare, atât la nivel naţional, cât şi european, este indisolubil legată de reducerea dependenţei faţă de Federaţia Rusă, de atingerea obiectivelor UE privind competitivitatea şi de dorinţa noastră comună de a avea energie curată şi accesibilă. În România, ne propunem să atingem în următorii ani o capacitate de peste 3.500 MW în centrale nuclearo-electrice, prin proiectele aflate în plan sau în derulare – fie la Cernavodă, fie la Doiceşti (prin tehnologia SMR NuScale), fie la Mioveni (demonstratorul ALFRED)”, a subliniat Burduja.
Conform Ministerului Energiei, această realizare reprezintă un pas semnificativ în consolidarea poziției României ca lider regional în sectorul energiei nucleare. Proiectele selectate fac parte dintr-o inițiativă paneuropeană recentă, care are ca obiectiv accelerarea dezvoltării și implementării tehnologiilor SMR (reactoare modulare mici) în Europa până la începutul anilor 2030. Inițiativa include și dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare pentru viitoarele reactoare modulare de mici dimensiuni. Proiectele au fost incluse în primul grup de Lucru pe Proiecte (PWGs), în urma unei evaluări riguroase realizate de Consiliul de Conducere al Alianței și secretariatul său.
Alianța Industrială Europeană pentru SMR-uri, înființată în februarie 2024, are ca scop sprijinirea implementării acestor tehnologii în Europa, reunind designeri de tehnologie, companii din lanțul de aprovizionare, institute de cercetare și organizații financiare. Prin aceste proiecte, România își menține direcția de a deveni un pilon de stabilitate și progres în domeniul energiei nucleare în Europa Centrală și de Est.
