S&P Global a reconfirmat vineri ratingul de credit al României la nivelul ‘BBB-/A-3’, însă a modificat perspectiva de la stabilă la negativă, citând riscuri fiscale și externe semnificative, conform unui comunicat emis de agenția de evaluare financiară.
S&P avertizează că instabilitatea politică din România va întârzia probabil planurile de consolidare fiscală ale noului Guvern. Cheltuielile publice crescute înainte de alegeri au dus deficitul bugetar aproape de 8,7% din PIB pentru anul 2024, depășind semnificativ așteptările agenției. Această situație indică dificultăți în gestionarea costurilor într-un context economic marcat de încetinire.
Politicile fiscale mai relaxate vor contribui la menținerea unor deficite de cont curent ridicate, care vor fi tot mai des finanțate prin împrumuturi, ceea ce va crește vulnerabilitatea României la posibile fluctuații ale încrederii investitorilor străini.
„Ca urmare, am revizuit perspectiva de la stabilă la negativă, menținând totodată ratingurile de credit suveran la nivelul ‘BBB-/A-3’ pentru România”, precizează raportul.
Datoria publică a contribuit la evaluare
Potrivit S&P, perspectiva negativă reflectă riscurile crescânde la adresa stabilității financiare a României în următorii ani. Începând din 2020, deficitele bugetare au atins în medie 7,6% din PIB, în timp ce ponderea datoriei publice a crescut cu peste 15%. Agenția avertizează că, în cazul unui scenariu nefavorabil, politicile guvernamentale și o creștere economică modestă ar putea agrava deficitul bugetar, ducând la o creștere substanțială a datoriei publice și a costurilor cu dobânzile.
În schimb, un scenariu favorabil ar presupune reducerea semnificativă a deficitelor externe și bugetare, ceea ce ar putea determina S&P să revină la o perspectivă stabilă.
Fragmentarea politică din România, accentuată de rezultatele alegerilor de anul trecut și de anularea scrutinului prezidențial din decembrie 2024, constituie un obstacol major pentru implementarea măsurilor de consolidare fiscală. De asemenea, stagnarea economiilor principalilor parteneri comerciali ai României, precum Germania, complică eforturile de stabilizare economică.
România are unul dintre cele mai mari deficite de cont curent
S&P estimează că deficitele nu vor scădea sub 6% din PIB înainte de 2028, iar datoria publică va depăși 60% din PIB până în 2027. Dobânzile vor continua să consume aproximativ 8% din veniturile guvernamentale pe termen mediu. De la începutul anului 2020, creșterea datoriei publice a fost de 2,5 ori mai mare, iar costurile cu dobânzile au crescut de trei ori, ceea ce a amplificat necesitatea de refinanțare a datoriei guvernamentale.
Dezechilibrele economice rămân semnificative, România având unul dintre cele mai mari deficite de cont curent dintre piețele emergente, cu o medie de aproape 7% din PIB între 2025 și 2028. În plus, politicile fiscale prociclice au contribuit la un nivel ridicat al inflației, care, potrivit S&P, va rămâne peste intervalul țintă stabilit de Banca Națională a României în următorii doi ani.
S&P subliniază că România se confruntă cu provocări structurale pe termen lung, inclusiv o scădere semnificativă a populației apte de muncă, ceea ce ar putea limita creșterea economică. Populația activă a scăzut în medie cu 1,1% anual în ultimul deceniu, iar agenția estimează că această tendință va continua, deși într-un ritm mai lent.
În concluzie, S&P avertizează că fără măsuri fiscale suplimentare, România va menține deficite ridicate în următorii ani, în timp ce accesul la fondurile europene ar putea fi întârziat dacă țara nu respectă cerințele minime de corecție fiscală impuse de reglementările UE.
