Theodor Stolojan, fost prim-ministru al României și economist în cadrul Băncii Mondiale, a afirmat la Digi24 că țara noastră contractează împrumuturi la cele mai ridicate dobânzi din Uniunea Europeană, acest lucru fiind cauzat de nivelul foarte mare al deficitului bugetar. El a subliniat necesitatea reducerii acestui deficit pentru a preveni ca datoria publică să devină mai costisitoare decât cheltuielile pentru sănătate sau educație. Potrivit lui Stolojan, anul trecut România a achitat 7 miliarde de euro doar pentru dobânzile aferente datoriei publice, iar anul acesta suma va crește la 8 miliarde de euro.
În cadrul emisiunii de vineri seară de la Digi24, Stolojan a explicat că lipsa de credibilitate a guvernului în fața investitorilor și a cetățenilor este cauzată de deficitul bugetar foarte mare.
„Guvernul a fost obligat să ia niște măsuri peste noapte. Ne-am trezit într-o situație în 2024 în care am realizat un deficit (bugetar) record – 152 de miliarde (de lei), 8,65% din PIB – n-am mai avut asemenea deficit decât în anul 2020, cu pandemia. De fapt, guvernul a fost în situația în care nu mai putea continua așa cum a continuat până în prezent. Am primit deja avertismente de la piețele financiare (…) Asta nu înseamnă că nu ne mai putem împrumuta, dar ne împrumutăm la niște costuri care devin excesive. Deja noi, România, în prezent, ne împrumutăm la cele mai mari dobânzi față de alte țări din UE”, a afirmat Theodor Stolojan.
El a oferit detalii despre nivelul actual al dobânzilor la care statul român accesează împrumuturi.
„Gândiți-vă că anul trecut am plătit numai pe dobânzi la datoria publică peste 7 miliarde de euro. Deci 36 de miliarde de lei. Iar anul acesta, în 2025, vom plăti peste 8 miliarde de euro. Nu mai putem continua așa. Dacă ne uităm în 2019, față de 2024, PIB-ul s-a mărit de 1,7 ori, deci puterea economică a țării s-a mărit de 1,7 ori, în timp ce deficitul bugetar s-a mărit de 3,1 ori”, a mai spus Stolojan.
Fostul premier a menționat că România are șansa de a beneficia de noua abordare a Uniunii Europene, care nu mai solicită o reducere abruptă a deficitului de la un an la altul, ci propune o ajustare treptată pe o perioadă de 4-7 ani. Astfel, România, alegând să reducă deficitul în decurs de șapte ani, poate continua să acceseze fonduri europene și să mențină investițiile publice în infrastructură, cum ar fi autostrăzile și rețelele de apă și canalizare. În încheiere, Stolojan a avertizat că este esențial ca România să reducă deficitul, „pentru că noi nu ne mai putem permite deficite peste 7%, 6%, pentru că ajungem să plătim mai mult pe datoria publică decât pe educație sau pe sănătate”.
