Economia României a consemnat anul trecut un ritm de creștere de 0,8%, nivel inferior atât prognozei de 1,3% formulată în luna iunie a anului trecut, cât și estimării de 2,1% avansate la începutul aceluiași an, potrivit celui mai recent raport al Băncii Mondiale intitulat „Perspectivele Economice Globale” (Global Economic Prospects), publicat marți.
Pentru anul în curs, instituția anticipează o majorare a PIB-ului României de 1,3%, sub proiecția de 1,9% din iunie anul trecut și sub estimarea de 2,6% formulată în luna ianuarie 2025.
Conform previziunilor, dinamica economiei românești ar urma să accelereze în 2027, când este așteptat un avans de 1,9%, însă această valoare rămâne sub estimarea de 2,5% formulată de Banca Mondială la jumătatea anului trecut.
Potrivit instituției financiare internaționale, „creșterea economică în Europa Centrală ar urma să se îmbunătățească până la 2,6% în 2026-2027, susținută de investițiile puternice, în special în Polonia și România, grație majorării finanțării venite de la Uniunea Europeană”. Totodată, aceasta atrage atenția că „provocările fiscale vor persista, în special în România, unde consolidarea fiscală este așteptată să afecteze creșterea economică”.
PIB-ul mondial, mai mic în 2026
La nivel global, Banca Mondială estimează o evoluție modestă a economiei mondiale, de 2,6%, pe care o consideră totuși un indiciu de rezistență în fața tensiunilor comerciale.
Raportul semestrial „Global Economic Prospects” indică faptul că ritmul de creștere al PIB-ului mondial ar urma să se tempereze ușor la 2,6% în acest an, de la 2,7% în 2025, înainte de a reveni la 2,7% în 2027.
Cele mai recente estimări privind economia globală în 2026 sunt cu două zecimi de punct procentual peste proiecțiile precedente din luna iunie a anului trecut, în timp ce pentru 2025 se anticipează un rezultat cu patru zecimi de punct procentual peste evaluările anterioare.
Banca Mondială a precizat că aproximativ două treimi din această revizuire pozitivă se datorează performanței mai bune decât era anticipată a economiei Statelor Unite, în pofida perturbărilor comerciale generate de tarifele vamale suplimentare. Instituția estimează că ritmul de creștere al PIB-ului SUA va ajunge la 2,2% în 2026, față de 2,1% în 2025, cu două zecimi și jumătate peste prognoza formulată în iunie.
După ce majorarea bruscă a importurilor, menită să evite tarifele vamale la începutul anului 2025, a frânat evoluția economiei americane în acel an, stimulentele fiscale mai consistente sunt așteptate să susțină creșterea în 2026, compensând efectele tarifelor asupra investițiilor și consumului, potrivit evaluării Băncii Mondiale.
Actualele estimări spun despre cel mai slab deceniu de după 1960
Instituția avertizează însă că, în cazul menținerii actualelor estimări, perioada 2020-2029 ar putea deveni cel mai slab deceniu pentru creșterea economică globală de după anii 1960 și insuficient pentru a preveni stagnarea și șomajul în economiile emergente și în cele în curs de dezvoltare.
„Cu fiecare an care trece, economia globală a devenit mai puțin capabilă să genereze creștere și pare mai rezistentă la incertitudinea politică. Însă dinamismul și reziliența economică nu pot diverge mult timp fără a afecta finanțele publice și piețele de credit”, a declarat economistul-șef al Băncii Mondiale, Indermit Gill.
Conform proiecțiilor, ritmul de creștere în economiile emergente și în curs de dezvoltare va încetini la 4% în 2026, de la 4,2% în 2025, niveluri totuși mai ridicate cu două zecimi și, respectiv, trei zecimi de punct procentual față de previziunile din luna iunie. Fără a lua în calcul China, rata de creștere a acestui grup de economii ar urma să fie de 3,7% în 2026, identică cu cea din 2025, conform estimărilor Băncii Mondiale.
În ceea ce privește China, se anticipează o temperare a creșterii economice la 4,4% în 2026, de la 4,9%, ambele valori fiind însă cu patru zecimi de punct procentual peste proiecțiile din iunie, pe fondul stimulentelor fiscale și al majorării exporturilor către piețele din afara Statelor Unite.
Banca Mondială avertizează că riscurile asociate acestor prognoze sunt orientate preponderent în sens negativ, în special în contextul tensiunilor geopolitice persistente legate de invazia rusă în Ucraina, la care se adaugă posibila intensificare a conflictelor comerciale, persistența inflației și apariția unor tensiuni financiare.
