Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire în cadrul Uniunii Europene, a declarat în cadrul emisiunii Be EU că „muncitorii nu trebuie să devină irelevanţi” și că „noua generaţie va fi cea mai afectată”, în contextul adoptării inteligenței artificiale pe piața muncii.
„Ce facem cu inteligența artificială? Este un instrument? Este un asistent? Poate să ne fie șef? Și suntem pregătiți să lucrăm cu inteligenți artificială? Și nu mă refer aici atât de mult la partea de a fi mai productiv ca și companii sau ca și organizații, pentru că ești mai productiv și lucrurile se întâmplă mult mai rapid. Dar e vorba despre modul în care poate fi coordonată, eu știu, relația de muncă a unui angajat, cu colegii, cu șefii, cu tot ciclul acesta de producție sau de muncă. Este disruptivă această evoluție sau acest impact pe care îl vedem al digitalizării și al inteligenței artificiale asupra umanității, dar este ca un factor al mediului înconjurător. Nu putem să-l ignorăm”, a spus Roxana Mînzatu, la Be EU.
Ea a menționat că există discuții la nivel european pentru reglementarea inteligenței artificiale fără a împovăra companiile, dar că trebuie protejată „calitatea locurilor de muncă şi calitatea muncii în Europa”.
„Nu vă ascund că avem discuții la nivel european ca pe de o parte să nu împovărăm companiile cu noi reglementări și să lăsăm industria europeană să fie agilă în competiția cu eu știu, stakeholder-ii din alte zone internaționale, dar pe de altă parte să ne păstrăm acest model social european în care totuși omul și angajatul este în centrul întregului proces și atunci discuția este dacă un algoritm are capacitatea să recruteze, evalueze, concedieze, monitorizeze activitatea unui angajat, trebuie să reacționăm și noi la nivel european cu un set de reguli. Și aici discuția este încă cu partenerii sociali încă în derulare. Nu am răspuns dacă vom avea sau nu un set de reguli legislative, dar e o temă pe care lucrăm intens. Am vrea să protejăm calitatea locurilor de muncă și calitatea muncii în Europa”, a adăugat Mînzatu.
Prioritatea este ca lucrătorii să fie pregătiți să folosească aceste instrumente, dar să nu își piardă relevanța pe piața muncii.
„Am vrea să ne asigurăm că în generații de acum înainte lucrătorii vor fi confortabil să lucreze cu aceste instrumente, dar nu vor deveni irelevanți pe piața muncii. Și evident că lucrăm cu companiile, lucrăm cu partenerii sociali, încât să avem un răspuns cât de potrivit este posibil. Ritmul, sigur, e diferit. Unul este ritmul transformărilor în economie. Sunt companii care preiau aceste instrumente și nu ne întreabă pe noi și este normal să o facă. Birocratic vorbind și administrativ, evident că răspunsurile pe care noi le oferim sunt un pic mai lente și poate e și normal să fie așa. Dar trebuie să avem grijă că digitalizarea și tot ceea ce înseamnă impactul inteligenței artificiale nu are un ritm comparabil cu nici o altă transformare pe care am putut-o vedea noi, cel puțin în istoria recentă”, a subliniat ea.
Mînzatu a avertizat că tânăra generație va fi cea mai afectată de aceste schimbări.
„Și atunci, da, este o temă la care las un răspuns deschis și poate împreună mai facem și noi dezbateri și cu industriile și cu tânăra generație care cel mai mult va fi afectată de aceste transformări, despre cât de mult ar trebui să facem la nivel european pentru a avea niște reguli clare în relația dintre inteligența artificială și lucrătorul uman. Este o temă importantă”, a încheiat aceasta.
